10 LEI cu Elena Zaporojan, specialistă marketing - TikTok, Scandalul cu Lilu, bani din SMM, jobul la JustConsult

În era digitală în care trăim, oportunitățile de a munci remote au devenit din ce în ce mai accesibile și diverse. Această modalitate de lucru oferă numeroase avantaje, inclusiv flexibilitate în program, economisirea timpului în drum spre lucru și posibilitatea de a lucra pentru companii din întreaga lume. Indiferent de domeniul în care activezi, fie că ești specialist IT, marketing, product manager, specialist în resurse umane sau vânzări, dezvoltarea unor abilități specifice este esențială pentru a găsi jobul perfect. În cadrul unei noi ediții a emisiunii 10 LEI, am discutat cu Elena Zaporojan, specialistă marketing, despre munca la distanță, abilitățile necesare pentru un creator de conținut, avantajele de a fi liber profesionist (freelancer), precum despre cât câștigă un specialist SMM și cum să găsești un job în acest domeniu.

Elena Zaporojan este specialista marketing care a avut curajul de a renunța la un job în birou pentru a fi freelancer. Ea ajută companiile să crească vizibilitatea brandului și muncește la brandul ei personal prin activitatea pe TikTok și Youtube.

Munca la distanță și jobul la JustConsult

Totuși, până a începe să lucreze la distanță a avut experiență de lucru în companii, ceea ce consideră că este un avantaj.

„Ce pot să spun oamenilor care probabil se întreabă „Să fii freelancer sau să lucrezi la o companie?”, sfatul meu ar fi să lucreze mai întâi într-o companie. Inițial, până a lucra la JustConsult, am fost și eu un pic de freelancer. Fiind studentă, îmi era convenabil, combinam studiile cu jobul part-time, proiecte și pot să spun că nu aveam maturitatea necesară, nu eram atât de responsabilă, adică, eram responsabilă, dar tot amânam taskurile până se făcea o avalanșă și mi-a creat o oarecare ardere profesională, o oarecare anxietate. Eu știam că trebuie să fac urgent, dar nu mă puteam apuca, nu știam cum să-mi planific corect timpul. Însă, lucrând într-o companie m-am învățat să delimitez prioritățile, pentru că, unde lucram eu, la fel erau foarte multe proiecte și trebuia să știu că încep să fac asta pentru că e mai important, deadline-ul este data X, la celălalt este data Y și cumva am învățat să planific lucrul. După care, acum în freelance îmi este mult mai ușor și o tratez ca pe o experiență frumoasă”, a declarat Elena Zaporojan în cadrul emisiunii 10 LEI.

Scandalul cu Lilu

În prezent Elena se focusează mai mult pe crearea conținutului pentru rețelele de socializare. Potrivit Elenei, domeniul marketingului este unul divers și îmbină mai multe laturi, cum ar fi SMM, PR, copywriting, etc.

În unul dintre videourile de pe canalul său de Youtube, Elena a abordat subiectul scandalului dintre Lilu și specialiștii SMM.

„Fiecare are un preț, iar dacă cineva nu acceptă, mergi și cauți alt specialist. Nu mi-a plăcut mesajul pentru că, știind industria bloggingului, unde, la fel, contentul este destul de scump, și mi-a părut ciudat că o persoană din domeniul bloggingului și a producției de content a venit cu un asemenea comentariu”, a adăugat Elena.

Cât câștigă un specialist SMM în Republica Moldova?

„Nu este un preț stabilit pe piață, fiecare ia prețul lui. Sunt mai multe criterii care pot forma un preț.”

Potrivit Elenei, un specialist SMM, chiar și începător poate să câștige începând de la 200-300 euro pe lună și poate ajunge la sume mai mari în funcție de competențele și serviciile pe care le oferă.

Cum găsești un job în SMM?

Dacă vrei să găsești un job în acest domeniu, Elena are câteva sfaturi. Poți încerca să contactezi direct companii sau persoane. Este important să ai și un portofoliul cu lucrările pe care le ai. De asemenea, networkingul este important, de aici apar multe oportunități de colaborare.

Ce facem pe TikTok?

Elena consideră că oricine trebuie să fie prezent pe TikTok, aceasta fiind platforma cu cea mai rapidă creștere. Chiar dacă la început glumele și trendurile era conținutul cel mai consumat, acum e inserv, informația utilă prinde mult mai bine.

„Pe TikTok acum e foarte ușor să crești și dacă oferi informație utilă din domeniu e combo și câștigi încrederea utilizatorului. Da, TikTokul nu-i întocmai optimizat pentru o companie, încă nu sunt toate instrumentele necesare pentru a fi mai comercial. Spre exemplu, nu putem insera linkuri în comentariu, mesaje nu toți pot scrie în privat…”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Elena Zaporojan #creator de continut #SMM #10 lei #Tik Tok #job #marketing #interviu #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.