10 LEI cu Elena Zaporojan, specialistă marketing - TikTok, Scandalul cu Lilu, bani din SMM, jobul la JustConsult

În era digitală în care trăim, oportunitățile de a munci remote au devenit din ce în ce mai accesibile și diverse. Această modalitate de lucru oferă numeroase avantaje, inclusiv flexibilitate în program, economisirea timpului în drum spre lucru și posibilitatea de a lucra pentru companii din întreaga lume. Indiferent de domeniul în care activezi, fie că ești specialist IT, marketing, product manager, specialist în resurse umane sau vânzări, dezvoltarea unor abilități specifice este esențială pentru a găsi jobul perfect. În cadrul unei noi ediții a emisiunii 10 LEI, am discutat cu Elena Zaporojan, specialistă marketing, despre munca la distanță, abilitățile necesare pentru un creator de conținut, avantajele de a fi liber profesionist (freelancer), precum despre cât câștigă un specialist SMM și cum să găsești un job în acest domeniu.

Elena Zaporojan este specialista marketing care a avut curajul de a renunța la un job în birou pentru a fi freelancer. Ea ajută companiile să crească vizibilitatea brandului și muncește la brandul ei personal prin activitatea pe TikTok și Youtube.

Munca la distanță și jobul la JustConsult

Totuși, până a începe să lucreze la distanță a avut experiență de lucru în companii, ceea ce consideră că este un avantaj.

„Ce pot să spun oamenilor care probabil se întreabă „Să fii freelancer sau să lucrezi la o companie?”, sfatul meu ar fi să lucreze mai întâi într-o companie. Inițial, până a lucra la JustConsult, am fost și eu un pic de freelancer. Fiind studentă, îmi era convenabil, combinam studiile cu jobul part-time, proiecte și pot să spun că nu aveam maturitatea necesară, nu eram atât de responsabilă, adică, eram responsabilă, dar tot amânam taskurile până se făcea o avalanșă și mi-a creat o oarecare ardere profesională, o oarecare anxietate. Eu știam că trebuie să fac urgent, dar nu mă puteam apuca, nu știam cum să-mi planific corect timpul. Însă, lucrând într-o companie m-am învățat să delimitez prioritățile, pentru că, unde lucram eu, la fel erau foarte multe proiecte și trebuia să știu că încep să fac asta pentru că e mai important, deadline-ul este data X, la celălalt este data Y și cumva am învățat să planific lucrul. După care, acum în freelance îmi este mult mai ușor și o tratez ca pe o experiență frumoasă”, a declarat Elena Zaporojan în cadrul emisiunii 10 LEI.

Scandalul cu Lilu

În prezent Elena se focusează mai mult pe crearea conținutului pentru rețelele de socializare. Potrivit Elenei, domeniul marketingului este unul divers și îmbină mai multe laturi, cum ar fi SMM, PR, copywriting, etc.

În unul dintre videourile de pe canalul său de Youtube, Elena a abordat subiectul scandalului dintre Lilu și specialiștii SMM.

„Fiecare are un preț, iar dacă cineva nu acceptă, mergi și cauți alt specialist. Nu mi-a plăcut mesajul pentru că, știind industria bloggingului, unde, la fel, contentul este destul de scump, și mi-a părut ciudat că o persoană din domeniul bloggingului și a producției de content a venit cu un asemenea comentariu”, a adăugat Elena.

Cât câștigă un specialist SMM în Republica Moldova?

„Nu este un preț stabilit pe piață, fiecare ia prețul lui. Sunt mai multe criterii care pot forma un preț.”

Potrivit Elenei, un specialist SMM, chiar și începător poate să câștige începând de la 200-300 euro pe lună și poate ajunge la sume mai mari în funcție de competențele și serviciile pe care le oferă.

Cum găsești un job în SMM?

Dacă vrei să găsești un job în acest domeniu, Elena are câteva sfaturi. Poți încerca să contactezi direct companii sau persoane. Este important să ai și un portofoliul cu lucrările pe care le ai. De asemenea, networkingul este important, de aici apar multe oportunități de colaborare.

Ce facem pe TikTok?

Elena consideră că oricine trebuie să fie prezent pe TikTok, aceasta fiind platforma cu cea mai rapidă creștere. Chiar dacă la început glumele și trendurile era conținutul cel mai consumat, acum e inserv, informația utilă prinde mult mai bine.

„Pe TikTok acum e foarte ușor să crești și dacă oferi informație utilă din domeniu e combo și câștigi încrederea utilizatorului. Da, TikTokul nu-i întocmai optimizat pentru o companie, încă nu sunt toate instrumentele necesare pentru a fi mai comercial. Spre exemplu, nu putem insera linkuri în comentariu, mesaje nu toți pot scrie în privat…”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Elena Zaporojan #creator de continut #SMM #10 lei #Tik Tok #job #marketing #interviu #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Războiul din Orientul Mijlociu ar putea provoca nu doar o criză a petrolului, ci și una alimentară la nivel global. Jurnaliștii de la Financial Times avertizează că conflictul cu Iranul afectează deja lanțurile globale de aprovizionare cu îngrășăminte, ceea ce ar putea duce la scăderea producției agricole și la scumpirea alimentelor.

Orientul Mijlociu este unul dintre cei mai mari producători de îngrășăminte din lume, iar Strâmtoarea Ormuz reprezintă o rută maritimă vitală pentru exporturi. Aproximativ 35% din exporturile mondiale de uree, cel mai utilizat îngrășământ pe bază de azot, trec prin această zonă strategică. Ureea stă la baza a aproape jumătate din producția alimentară globală.

Prin aceeași rută sunt transportate și circa 45% din exporturile mondiale de sulf, un ingredient esențial pentru îngrășămintele cu fosfat, precum și cantități importante de amoniac, utilizat în producerea îngrășămintelor azotate.

Directorul executiv al grupului european de îngrășăminte Yara, Svein Tore Holsether, avertizează că impactul asupra agriculturii riscă să fie subestimat. Potrivit lui, atenția publică este concentrată pe petrol și gaze, însă perturbarea industriei îngrășămintelor ar putea avea efecte majore asupra producției de alimente. „Dacă îngrășămintele nu ajung pe câmpurile fermierilor, randamentele ar putea scădea cu până la 50% chiar de la prima recoltă”, a declarat acesta.

Specialiștii estimează că efectele asupra consumatorilor ar putea fi resimțite relativ rapid. Prețul pâinii ar putea crește în următoarele șase-zece săptămâni, ouăle s-ar putea scumpi în câteva luni, iar carnea de porc și de pui în aproximativ șase luni.

Între timp, prețurile îngrășămintelor au început deja să urce brusc. Prețul ureei granulate din Orientul Mijlociu a crescut cu aproximativ 130 de dolari pe tonă, ajungând la 575–650 de dolari, iar exporturile egiptene au urcat până la 610–625 de dolari pe tonă. Și contractele futures europene pentru amoniac au crescut, o livrare de 1 000 de tone pentru luna aprilie fiind tranzacționată la aproximativ 725 de dolari pe tonă, cu circa 130 de dolari mai mult decât la mijlocul lunii februarie.

Analiștii spun că perturbările actuale ar putea avea un impact chiar mai mare decât criza alimentară declanșată de invazia Rusiei în Ucraina în 2022. Atunci, piața a reușit să se adapteze deoarece exporturile rusești au continuat, însă blocarea Strâmtorii Ormuz ar reprezenta o barieră fizică pentru transportul mărfurilor.

Conflictul afectează deja producția. Compania QatarEnergy a anunțat că a oprit producția de sulf, amoniac și uree la complexul Ras Laffan după un atac cu drone, iar Iranul și-a suspendat producția de amoniac din cauza războiului. În același timp, alți producători din regiune iau în calcul reducerea producției, deoarece navele nu mai pot tranzita în siguranță zona.

Creșterea prețurilor la energie amplifică și ea presiunea asupra industriei. Gazele naturale sunt principala materie primă pentru producerea îngrășămintelor pe bază de azot, iar scumpirea gazului duce direct la majorarea costurilor de producție. Reprezentanții Yara spun că prețul gazului utilizat pentru producerea îngrășămintelor în Europa s-a dublat în doar câteva zile.

Criza vine într-un moment sensibil pentru fermieri, deoarece în multe regiuni din emisfera nordică începe sezonul de aplicare a îngrășămintelor de primăvară. Experții avertizează că, dacă situația persistă, consecințele ar putea fi severe, în special pentru populațiile vulnerabile din lume. Holsether a avertizat că astfel de crize pot duce la foamete în unele regiuni, așa cum s-a întâmplat și în urma șocului alimentar din 2022.