10 LEI// Tudor Darie, Fagura: Posibilitățile de investiții în Moldova sunt limitate. Istoria startupului FinTech

25 Mai 2022, 16:38
 // Categoria: Interviu // Autor:  MD Bani
25 Mai 2022, 16:38 // Interviu //  MD Bani

Tudor Darie a lansat startupul FinTech „Fagura”. Ideea de afacere a părut din experiența proprie și din dorința de a diversifica posibilitățile de investiții din Republica Moldova. Potrivit lui, a încercat să rezolve o „problemă reală”. Despre lansarea startupului, investiții, profit și chiar criptomonede am discutat cu Tudor Darie în cadrul emisiunii 10 LEI realizată de Bani.md în colaborare cu RLIVE TV.

În urmă cu un an, startupul FinTech a reușit să obțină o rundă de investiții în Marea Britanie de 340 de mii de euro prin care 272 de investitori, persoane fizice și companii, au făcut o investiție prin intermediul unei platforme. De asemenea, în prezent încearcă să obțină autorizație europeană de crowdfunding ceea ce va permite ca proiectul să devină unul european. Între timp, atât cetățenii din Republica Moldova cât și cei de peste hotare pot investi, suma minimă investită fiind de 25 de euro.

Primii investitori au fost chiar prietenii antreprenorului apoi, prin recomandări, au început să investească și persoane străine.

Potrivit lui Tudor Darie, posibilitățile de investiții în Republica Moldova sunt limitate. De asemenea, a avut și experiența accesării unui credit bancar și a înțeles că există multă birocrație, astfel a apărut ideea unei astfel de afaceri.

„Am trecut prin experiența în care aveam niște bani disponibili pentru investiții și când analizam piața să văd unde aș putea să-mi investesc banii, fie să merg la bancă și investesc într-un depozit bancar cu 0,5% dobânda anuală nu era o opțiune pentru mine. Aveam și opțiunea să investesc într-un imobil și cam se termină toată piața de capital din Republica Moldova”, a declarat fondatorul Fagura.

În viziunea antreprenorului, Fagura este un „Uber pentru investiții alternative în care investitorii investesc în împrumuturile altor persoane primesc înapoi plus dobânda, iar noi ca platformă ne reținem un mic comision de intermediere.” Astfel, au de câștigat atât investitorii și împrumutații cât și administratorii platformei.

„Noi suntem în contact direct investitorii cu împrumutații. Pe această platformă, orice persoană care vrea să facă o investiție trece o procedură de verificare a identității, trebuie să știm exact cine este investitorul din spate. Ulterior, fiecare investitor are posibilitatea să investească prin două metode: metoda manual invest în care investitorul singur analizează cererile de împrumut și decide în care împrumut să investească, nu noi suntem cei care luăm decizia de investiții, investitorul decide în ce împrumut să investească și ce sumă; sau auto invest în care noi oferim gratuit câte un roboțel pentru fiecare investitor, investitorul setează o serie de criterii: perioada în care vrea să investească, grad de risc, dobândă, și atunci când apare o cerere de împrumut care corespunde criteriilor roboțelul face automatizat investiția.”

Tudor Darie menționează că investițiile prin intermediul platformei Fagura sunt „relativ sigure” întrucât nu permit investitorilor să investească toată suma de bani într-un singur împrumut.

„În ultimii trei ani de activitate a Fagura, aproximativ 95-96% dintre împrumutați achită plățile în termen, ceea ce este un indicator mai calitativ chiar comparativ cu băncile din Republica Moldova.”

Atât investitorii cât și împrumutații trec o procedură de verificare a identității. Totul are loc online, împrumutatul având nevoie doar de buletinul de identitate și un document de confirmare a adresei. Dobânda, în cazul Fagura începe de la 9,99% și dobânda maximă ajunge la peste 30%. Astfel, Fagura se poziționează între sectorul bancar și microfinanțare.

„Până în acest moment, prin intermediul Fagura, au fost investite 1,5 milioane de euro de către peste 400 de investitori în 1120 de împrumuturi care au fost listate pe platformă.”

Startupul Fagura are planuri mari de viitor. În prezent lucrează pentru obținerea unei autorizații europene de crowdfunding pentru a se lansa pe piața europeană, vrea să obțină o nouă rundă de investiții, prin care investitorii vor putea deveni co-proprietari ai Fagura. De asemenea, planifică să lanseze noi instrumente financiare precum emitere de carduri bancare, emitere de conturi bancare.

„Noi dorim să dezvoltăm un community digital bank, o bancă digitală, care are în spatele platformei o comunitate de oameni care se finanțează reciproc, în așa mod încât investitorii să obțină un profit și în așa mod să ajute alte persoane în acest proces.”

Am discutat cu Tudor Darie și despre domeniul FinTech în Republica Moldova. Potrivit antreprenorului acest domeniu face abia primii pași în țara noastră întrucât există doar câteva companii.

Am aflat în cadrul emisiunii că antreprenorul a investit și în crypto, cu toate acestea atenționează că acest tip de investiții sunt riscante. De asemenea, aflați și câteva sfaturi de educație financiară pentru copii pe care le aplică în familia sa.

Dacă sunteți în căutarea unui loc de muncă, trebuie să știi că Fagura este în căutarea de noi colegi în diverse domenii.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.