Decizie mortală: blocarea ajutorului medical de către SUA ar putea ucide până la 20 de milioane de oameni

O analiză internațională alarmantă avertizează că suspendarea finanțării americane pentru programele globale de sănătate ar putea avea consecințe catastrofale: până la 20,8 milioane de persoane infectate cu HIV ar putea muri între 2025 și 2040, dacă sprijinul nu va fi reluat. Studiul a fost realizat de o echipă de cercetători internaționali care a analizat impactul acestei decizii în 80 de țări cu venituri mici și medii.

După revenirea sa la Casa Albă, președintele Donald Trump a anunțat suspendarea pe termen nelimitat a finanțării pentru programele internaționale, inclusiv cele din domeniul sănătății. Potrivit simulărilor, în lipsa intervenției SUA, ar urma să se înregistreze cel puțin 15,2 milioane de decese suplimentare cauzate de HIV, majoritatea în Africa subsahariană – în țări precum Mozambic, Nigeria și Uganda.

De asemenea, sunt estimate 26,2 milioane de noi infectări, inclusiv peste 2 milioane de copii. Doar reducerea programelor de prevenție – chiar și cu menținerea tratamentelor existente – ar putea duce la o creștere de aproape patru ori a numărului de infectări.

Impactul nu se limitează la HIV. Cercetătorii prognozează 2,2 milioane de decese suplimentare din cauza tuberculozei, în special în Asia de Sud și Africa, unde accesul la diagnostic și tratament rămâne limitat. Numărul total al noilor cazuri de TBC ar putea ajunge la 68,7 milioane până în 2040, iar 9 milioane dintre acestea vor fi forme severe ale bolii.

Criza va afecta grav și sănătatea reproductivă. Din cauza opririi finanțării americane, milioane de femei vor rămâne fără acces la metode moderne de contracepție, ceea ce ar putea duce la 40–55 milioane de sarcini neplanificate și până la 16 milioane de avorturi nesigure. Numai în primul an după suspendarea ajutorului, se estimează 34.000 de decese materne suplimentare, iar pe parcursul celor 15 ani – 7,9 milioane de decese în rândul copiilor sub cinci ani.

Potrivit cercetătorilor, chiar și o reluare parțială a sprijinului financiar american ar putea salva milioane de vieți și ar permite țărilor afectate să-și reconstruiască sistemele de sănătate publică în mod durabil.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#boli #ajutor #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

CFM nu este și nu va fi pasibilă privatizării, chiar și după separarea activităților și crearea noilor companii pentru transportul de pasageri și marfă, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.

Potrivit șefului APP, în urma reorganizării, societățile pe acțiuni nou create vor avea capital de stat în proporție de 100%, iar pentru acest lucru urmează să fie modificată anexa la lege. „CFM rămâne o întreprindere nepasibilă privatizării. La această etapă, societatea pe acțiuni este cu capital integral de stat”, a precizat directorul APP.

În același timp, Roman Cojuhari a subliniat că întreprinderea feroviară a intrat pe o traiectorie de stabilizare financiară, ca urmare a măsurilor de eficientizare aplicate de managementul companiei în anul 2025. Aceste acțiuni au dus la oprirea creșterii anuale a datoriilor și la începerea achitării acestora, după o perioadă îndelungată în care obligațiile financiare se acumulau constant.

„Dacă comparăm sfârșitul anului 2025 cu sfârșitul anului 2024, vedem că datoriile totale ale întreprinderii au început deja să scadă. Este un lucru important, iar explicațiile detaliate țin de conducerea Căii Ferate”, a declarat șeful Agenției Proprietății Publice.

În prezent, datoriile totale ale CFM se ridică la circa 450 de milioane de lei, însă acestea au fost reduse cu peste 15% față de anul 2024. Potrivit lui Cojuhari, această evoluție pozitivă se reflectă și în rezultatul financiar, care este mai bun decât cel înregistrat în anul precedent.

Ultimele date arată că pierderile CFM s-au cifrat la 152,4 milioane de lei în șase luni ale lui 2025, față de 156,1 milioane de lei în semestrul similar al anului 2024.