2024 începe cu probleme pentru economia globală. Trei slăbiciuni care ar putea arunca situaţia economică în aer

04 Ian. 2024, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Ian. 2024, 17:54 // Actual //  bani.md

Economia globală a fost pusă la încercare în 2023 cum rar a mai fost până acum: inflaţie şi cea mai agresivă campanie de înăsprire monetară din ultimele decenii, războaie în Europa şi în Orientul Mijlociu, o criză imobiliară masivă în China şi rivalitatea tot mai profundă dintre Washington şi Beijing, care forţează companiile să regândească lanţurile de aprovizionare şi securitatea, scrie Bloomberg.

În pofida acestor vulnerabilităţi, redresarea globală post-pandemică a reuşit să continue.

În SUA, consumul a sfidat aşteptările şi oamenii au continuat să cheltuiască, ceea ce i-a determinat pe mulţi economişti să renunţe la scenariile negative şi să prognozeze o neaşteptată aterizare uşoară.

În China, industria în plină expansiune a vehiculelor electrice – împreună cu o doză sănătoasă de stimulente fiscale – a ajutat liderii să se menţină aproape de obiectivul de creştere. Iar India, noua mare speranţă a economiei mondiale, a preluat o parte din presiunea asupra economiei globale.

Fondul Monetar Internaţional prevede o creştere globală de 2,9% în 2024, cu puţin sub estimările privind creşterea pe 2023. Cu două războaie în plină desfăşurare şi aproximativ 40 de alegeri naţionale în calendar, evoluţiile politice vor modela anul, mai ales că Donald Trump încearcă să recâştige preşedinţia. Dar punctele de stres economice cruciale ar putea să răstoarne perspectivele pozitive.

Consumul din SUA ar putea dicta direcţia în care se îndreaptă economia:

După un 2023 de succes, se aşteaptă ca economia americană să revină pe pământ în următoarele 12 luni.

Dacă va fi vorba de o recesiune sau de o aterizare uşoară va depinde în bună parte de modul în care rezistă piaţa muncii. Până în prezent, aceasta a rezistat valurilor de creşteri ale ratei dobânzii de către Rezerva Federală, dar anul acesta ar putea fi marcat de un punct de inflexiune, chiar dacă factorii de decizie au semnalat că au terminat cu majorările.

O creştere a şomajului ar afecta cheltuielile de consum, care în SUA reprezintă aproape două treimi din PIB. Conform ultimelor proiecţii ale Fed, rata şomajului ar urma să urce la 4,1% până la sfârşitul anului. Cererile de şomaj, publicate săptămânal, sunt un indicator principal al slăbiciunii pieţei muncii şi, prin urmare, merită urmărite.

Criza locuinţelor din China rămâne o ameninţare serioasă pentru economie şi în 2024:

Cea de-a doua economie a lumii se află în mijlocul unei încetiniri economice de mai mulţi ani, declanşată în parte de măsurile drastice luate de preşedintele Xi Jinping împotriva speculei imobiliare.

Dezvoltatorii sunt împovăraţi cu portofolii vaste de „cozi putrede” – apartamente care au fost cumpărate, dar care nu au fost niciodată construite.

Nomura Securities Co. estimează că aproximativ 20 de milioane de unităţi au fost vândute în avans pentru care construcţia a fost amânată sau nu a început. Cei care îşi aşteaptă noile apartamente devin din ce în ce mai nerăbdători, transformând această problemă într-o potenţială ameninţare la adresa stabilităţii sociale.

Înalţi oficiali s-au angajat să prevină o avalanşă credite neperformante ale  dezvoltatorilor imobiliari – un dezastru care ar cuprinde sectorul bancar şi ar putea condamna China la un deceniu pierdut de creştere anemică asemănător cu cel din Japonia. Acesta ar putea fi anul în care măsurile guvernamentale lente vor face loc unui plan de salvare în toată regula.

Germania trage în jos economia Europei:

Germania a fost marcată de cea mai slabă performanţă economicădintre marile economii în 2023.

Preţurile ridicate la energie şi politica monetară restrictivă, împreună cu o cerere globală mai slabă pentru exporturile sale, au cauzat o uşoară contracţie a produsului intern brut pentru anul respectiv.

Problemele nu lipsesc în 2024, inclusiv războiul în curs de desfăşurare din Ucraina, o industrie auto care se confruntă cu o concurenţă intensă din partea vehiculelor electrice fabricate în China şi controale mai stricte asupra cheltuielilor guvernamentale.

Sectorul manufacturier al ţării, care concurează la nivel mondial, trebuie să se confrunte cu o tranziţie costisitoare şi plină de probleme politice către forme alternative de energie după ce a pierdut accesul la gazul ieftin adus prin conducte din Rusia, precum şi cu o reaşezare a lanţurilor de aprovizionare ca răspuns la efortul condus de SUA de a limita China.

Încă nu este clar dacă situaţia Germaniei se va atenua sau din contră se va înrăutăţi, dar un cuvânt de spus în acest sens îl va avea indicele privind perspectivele şi aşteptările mediului de afaceri realizat de Institutul Ifo.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

09 Ian. 2026, 08:59
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
09 Ian. 2026, 08:59 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat planuri pentru cea mai amplă majorare a bugetului militar american din ultimele peste șapte decenii, cu scopul de a construi o „armată de vis” și de a asigura securitatea țării împotriva tuturor „inamiculor”, relatează Reuters.

Potrivit unui mesaj publicat pe rețeaua sa de socializare Truth Social, bugetul Pentagon ar urma să ajungă în 2027 la 1,5 trilioane de dolari. Comparativ cu anul curent, când cheltuielile militare sunt estimate la 901 miliarde de dolari, bugetul apărării ar crește de peste 1,5 ori, consolidând poziția SUA ca statul cu cele mai mari cheltuieli militare din lume.

Trump a declarat că decizia a fost luată după „negocieri lungi și dificile” cu senatori, congresmeni și membri ai Cabinetului. Potrivit acestuia, fondurile suplimentare pentru armată ar urma să fie asigurate din tarifele vamale impuse statelor care, în trecut, „au jefuit America”.

Ultima dată când Statele Unite au majorat bugetul apărării cu peste 50% a fost în 1951, pe fondul războiului din Coreea. Chiar și în perioada administrației lui Ronald Reagan, la apogeul Războiului Rece, creșterile au fost mai moderate – 25% în 1981 și 20% în 1982, amintește Reuters.

Potrivit Politico, noile cheltuieli ar urma să finanțeze mai multe programe strategice ale administrației Trump, inclusiv un sistem de apărare antirachetă denumit „Golden Dome” („Cupola de Aur”), estimat la 175 de miliarde de dolari, și un amplu proiect de modernizare a flotei navale, supranumit „Golden Fleet” („Flota de Aur”). Acesta din urmă prevede construirea a 25 de nave militare noi, dotate cu lasere, rachete hipersonice și capacități nucleare.

Pentru ca planul să devină realitate, este necesară aprobarea Congresului SUA, unde republicanii dețin o majoritate fragilă. Deși mulți parlamentari republicani și-au exprimat sprijinul pentru inițiativă, amploarea cheltuielilor suplimentare ridică semne de întrebare.

În prezent, Statele Unite alocă aproximativ 3,5% din PIB pentru apărare. Congresmanul republican Don Bacon a declarat pentru Politico că ar fi necesar un nivel de cel puțin 4% din PIB pentru a reconstrui flota, forțele aeriene, arsenalul de rachete balistice intercontinentale și pentru a sprijini personalul militar.

În același timp, un centru analitic independent avertizează că planurile lui Trump ar necesita aproximativ 5 trilioane de dolari până în 2035, iar veniturile din tarife vamale nu ar acoperi integral aceste costuri. În actualul an fiscal, taxele vamale au adus la buget circa 288 de miliarde de dolari, adică puțin peste jumătate din suma necesară pentru ambițiile militare anunțate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM