Șocul stagnării! Banca Centrală a Rusiei refuză ajustarea politicii monetare, lăsând economia în plâns la o rată de 21%

Banca Centrală a Rusiei a decis să nu modifice rata cheie, lăsând-o la nivelul maxim de 21%, stabilit din anii 2000. Deși presiunile inflaționiste au scăzut, acestea rămân ridicate, iar economia continuă să se supraincălzească. Creșterea creditării s-a moderat, iar activitatea de economisire a populației se menține ridicată. Potrivit Băncii Centrale, se formează condițiile necesare pentru a readuce inflația la ținta stabilită până în 2026.

Decizia nu a surprins pe nimeni, însă adevărata intrigă a constat în comentariul Băncii Centrale și semnalul transmis către piață. „Comentariul Băncii Centrale va fi mai important decât rata în sine”, a declarat investitorul Evgeny Kogan. Astfel, autoritățile vor monitoriza cu atenție viteza și stabilitatea scăderii inflației și a așteptărilor inflaționiste. Dacă dinamica dezinflației nu va asigura atingerea țintei, Banca Rusă va analiza posibilitatea majorării ratei cheie, conform așteptărilor economistului Egor Susin, care subliniază un semnal moderat și neutru.

Datele recente arată că, în perioada ianuarie–februarie, creșterea prețurilor, ajustată sezonal, a scăzut de la 12% în trimestrul al patrulea la 9,1% pe an. Însă inflația de bază se reduce mai lent, de la 12,1% la 10,2%, reflectând un nivel încă ridicat al cererii interne. De asemenea, consolidarea rublei a contribuit la reducerea unei părți din presiunile inflaționiste și la scăderea așteptărilor pe termen lung, deși analiștii au revizuit ușor prognozele pentru 2026.

În termeni reali, scăderea ratelor nu este semnificativă, iar condițiile monetare rămân stricte. Banca Centrală recunoaște că, deși economia este încă supraîncălzită, se formează treptat premisele pentru o revenire la un ritm de creștere echilibrat, susținută de creșterea veniturilor și cheltuielile bugetare care mențin cererea ridicată. Totodată, semnele de relaxare a tensiunilor de pe piața muncii și posibila îmbunătățire a condițiilor externe, în cazul atenuării tensiunilor geopolitice, ar putea avea un impact dezinflaționist.

În ciuda unor semne pozitive, Banca Centrală rămâne precaută și nu dorește ca așteptările de reducere a ratei cheie să devină o certitudine, considerând că menținerea condițiilor monetare stricte este esențială pentru eficacitatea politicii sale. Analiștii de la Raiffeisenbank și Promsvyazbank consideră că, în contextul actual, majorarea ratei este puțin probabilă, iar o relaxare prematură a politicii nu este de așteptat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#nabiulina #rata #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Majoritatea gospodăriilor trăiesc sub salariul mediu pe economie, economisesc puțin și se pregătesc de noi scumpiri. Cea mai mare pondere a respondenților (29 %) declară venituri lunare între 5 000 și 10 000 MDL, sub media oficială, în timp ce 32 % câștigă sub 5 000 MDL. În ultimele șase luni, 70 % nu au simțit nicio creștere salarială, iar 19 % spun că venitul chiar le-a scăzut, potrivit unui sondaj publicat de Banca Națională a Moldovei, privind comportamentul financiar al populației, realizat la finalul lui 2024 pe un eșantion de 1 029 de persoane.

Doar un sfert au reușit să economisească în a doua jumătate din 2024. Jumătate ar putea acoperi cheltuielile de bază mai puțin de o lună dacă și-ar pierde principalul venit. Cei care pun bani deoparte preferă numerarul (57 %) sau contul curent (46 %). Băncile inspiră încredere totală doar unui respondent din patru, în timp ce 25 % le consideră nesigure.

Creșterea tarifelor la utilități (88 %) și la alimente (79 %) domină lista grijilor, iar 73 % anticipează prețuri mai mari la imobiliare. La nivelul inflației generale din următoarele 12 luni, 37 % se așteaptă la creșteri „semnificative”, doar 8 % la o eventuală scădere.

Doar o treime au apelat la împrumuturi bancare, predominant credite de consum. Ipoteca rămâne rară: dintre cei 82 % care locuiesc în propria casă, numai 6 % au cumpărat prin credit imobiliar. Totuși, 59 % spun că datoriile actuale sunt „suportabile”, deși 23 % au întârziat cel puțin o plată în ultimul an.

Patru din zece familii se descurcă doar cu hrana, nu și cu hainele, iar peste o treime pot acoperi hrana și îmbrăcămintea, dar nu achizițiile mari. Aproape jumătate cred că ar avea nevoie de minimum 15 000 MDL pe lună pentru a se declara mulțumiți de condițiile de trai.

Datele conturează un tablou de stabilitate aparentă, dar cu margini fragile: veniturile stagnează, economiile sunt rare, iar așteptările privind prețurile și cheltuielile de bază rămân pesimiste.