Exporturile de porumb din Moldova s-au prăbușit cu 93%: piața e la pământ

Republica Moldova se confruntă cu una dintre cele mai dramatice scăderi ale exporturilor de porumb din ultimii ani. Potrivit analizei prezentate de Iurie Rija, director executiv al Asociației Agrocereale, în sezonul curent (iulie 2024 – februarie 2025), volumul exportat a fost de doar 74 014 tone, înregistrând o scădere de 79% față de sezonul anterior și de 93% comparativ cu sezonul record 2021–2022, când au fost exportate peste 1 milion de tone.

Deși prețul mediu al porumbului, de 4,27 lei/kg, este mai mare decât în sezonul trecut (3,30 lei/kg), acesta rămâne sub nivelurile din sezoanele anterioare (4,45 lei/kg în 2021–2022 și 5,31 lei/kg în 2022–2023). În plus, valoarea totală a exporturilor s-a redus drastic, ajungând la 315,8 milioane lei, față de 1,17 miliarde lei în sezonul 2023–2024 și 4,56 miliarde lei în sezonul 2021–2022.

Analiza lunară arată o dinamică anemică a exporturilor, cu valori de doar 2–3 mii tone în lunile de vârf, față de sute de mii de tone în anii precedenți. Chiar și în februarie 2025, considerată o lună de redresare, exporturile au însumat doar 22 143 tone, față de 250 mii tone în februarie 2022.

Dacă anterior România era principala piață de desfacere, în debutul anului 2025 acest loc a fost preluat de Turcia, cu un volum de 12 627 tone, comparativ cu doar 7 363 tone livrate către România. De asemenea, apar noi destinații surpriză, precum Insulele Marshall, care au importat peste 6 000 tone de porumb moldovenesc.

În 2024, „OROM-IMEXPO” SRL a fost liderul exporturilor, cu 74 194 tone, urmată de „GLOBAL FARMING INTERNATIONAL” SRL și „RUSAGRO-PRIM” SRL. Totuși, în primele luni din 2025, grupul Rusagro, prin „RUSAGRO-PRIM” și „AGRO-NOVA PRIM”, a devenit lider, controlând aproape 44% din totalul exporturilor între 1 ianuarie și 11 martie.

Prețurile porumbului au oscilat semnificativ. În august 2024, seceta a dus la un salt la 5,48 lei/kg, dar ulterior prețul a scăzut, influențat de oferta competitivă din Ucraina. În decembrie 2024, s-a înregistrat un vârf de 8,71 lei/kg, datorat livrărilor pentru însămânțare. Până în martie 2025, însă, prețul a coborât la 4,56 lei/kg, iar trendul este descendent.

Pe fondul introducerii licențierii obligatorii a importurilor, începând cu octombrie 2023, volumul de porumb importat s-a prăbușit. Dacă în 2022 Moldova importa peste 73 mii tone, în 2024 s-au importat doar 159 tone, iar în primele luni ale lui 2025 – 113 tone. Singura companie care mai activează în import este „SADRO-URSU” SRL. Ucraina, principalul furnizor din trecut, nu a mai exportat deloc porumb către Moldova în 2024 și 2025.

Un aspect pozitiv evidențiat de Rija este faptul că o parte considerabilă din porumbul disponibil a fost procesat intern pentru producerea de etanol. Din 140 mii de tone ieșite din circuitul stocurilor, 65,6 mii tone au fost transformate în etanol, iar restul exportate. Stocurile rămase, de aproximativ 500 mii tone, sunt suficiente pentru necesarul intern, dar insuficiente pentru relansarea exporturilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#porumb #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.