Capcana „Buget Plus”: Promisiuni electorale plătite din împrumuturi externe

Economistul Veaceslav Ioniță critică dur ultima rectificare bugetară propusă de Guvernul Republicii Moldova, denumită simbolic „Buget Plus”. Potrivit expertului, deși numele sună promițător, realitatea arată altfel: Moldova rămâne dependentă de granturi și împrumuturi externe, riscând o criză financiară pe termen lung.

Într-o analiză detaliată, Veaceslav Ioniță explică faptul că cele 7,7 miliarde de lei în plus, promise de Guvern, provin exclusiv din surse externe. Aproape jumătate sunt granturi, iar restul – împrumuturi externe.

„Suntem veseli pe datorii. În primele două luni ale anului, am atras sub 1% din granturile promise, iar la împrumuturi externe chiar suntem pe minus. E greu de înțeles optimismul afișat de Guvern”, punctează economistul.

Expertul avertizează că aproximativ 77% din suma rectificată merge direct în cheltuieli curente – pensii, salarii și compensații –, și doar o mică parte, 23%, în investiții reale. Această situație creează un risc major pentru anii viitori, când Republica Moldova ar putea să nu mai primească aceleași finanțări externe.

Ioniță critică și strategia Guvernului de a „vinde aceeași marfă de două ori”, subliniind că jumătate din sumele prezentate ca noutăți au fost deja aprobate în februarie, iar acum doar sunt reambalate într-un pachet atractiv.

De asemenea, economistul atrage atenția asupra unei explozii îngrijorătoare a deficitului bugetar, care va atinge aproape 18 miliarde lei, echivalentul a 5,1% din PIB, cel mai mare nivel din ultimii ani. În același timp, datoria publică a Moldovei urcă la peste 140 miliarde lei, un record negativ pentru ultimii 22 de ani.

În concluzie, Veaceslav Ioniță afirmă că „Buget Plus” este, în realitate, doar un „buget de supraviețuire”, fără viziune și reforme structurale, construit pe împrumuturi și riscuri electorale. Potrivit economistului, Republica Moldova se află încă într-un cerc vicios:

„Ne împrumutăm azi, doar ca să supraviețuim până mâine. Fără reforme curajoase, ne vom trezi într-o criză mult mai mare decât cea actuală”, a conchis Ioniță.

#buget #economie #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Vasile Tofan anunță primele măsuri dintr-un amplu proces de reducere a birocrației și de reformare a modului în care statul efectuează controalele asupra mediului de afaceri. Potrivit șefului Guvernului, în cele două pachete pregătite sunt analizate aproximativ 100 de acte legislative, iar circa 80 de acte permisive sunt examinate în vederea eliminării sau simplificării.

Tofan a declarat că, încă de la prima ședință a Guvernului, a cerut Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării propuneri concrete pe două direcții: reducerea birocrației inutile și schimbarea mecanismului de control al sectorului privat.

„Azi prezentăm primele propuneri, care urmează să fie transformate în proiecte de lege și hotărâri de Guvern”, a precizat premierul.

Potrivit acestuia, autoritățile au identificat și alte 172 de proceduri cu caracter permisiv care nici măcar nu sunt incluse în Nomenclatorul actelor permisive stabilit prin lege.

Șeful Guvernului a oferit drept exemplu investițiile agricole realizate în extravilan. În prezent, pentru construcția unui frigider, a unei hale sau a unui depozit, un antreprenor poate fi nevoit să treacă prin cel puțin 26 de etape administrative, iar întregul proces poate dura între șapte și 12 luni. Guvernul propune simplificarea acestei proceduri.

O altă modificare vizează producătorii alimentari și restaurantele. În prezent, chiar dacă o companie deține autorizație sanitar-veterinară, aceasta poate fi obligată să obțină una nouă doar pentru că și-a prelungit contractul de chirie. Executivul propune eliminarea acestei obligații dacă activitatea, spațiul și condițiile de funcționare nu s-au modificat.

Totodată, Guvernul vrea să renunțe la obligația tuturor angajatorilor de a aproba formal state de personal. Potrivit lui Tofan, pentru numeroase companii această cerință reprezintă doar „o hârtie internă fără utilitate”, astfel încât firmele ar urma să folosească asemenea documente doar dacă au nevoie de ele.

Premierul a anunțat și schimbări în domeniul controalelor. În prezent, 19 organe de control, 36 de autorități cu competențe contravenționale și cinci organe de investigare pot interveni în activitatea economică. În cazul controalelor fiscale, doar aproximativ 4% sunt planificate.

„Controlul inopinat trebuie să existe atunci când există risc real, indicii de fraudă sau pericol pentru oameni. Dar nu trebuie să fie regulă pentru o companie care lucrează corect și are un istoric bun”, a declarat Vasile Tofan.

Guvernul promite să continue revizuirea actelor permisive și a procedurilor administrative, să elimine dublările și să digitalizeze procesele acolo unde este posibil.

Premierul a subliniat însă că cerințele care protejează sănătatea, siguranța, mediul și consumatorii vor fi menținute.

„Procedurile care nu mai au utilitate trebuie să dispară”, a punctat Tofan.