Imperiul energetic al lui Putin se clatină! Profiturile s-au înjumătățit, iar bugetul se scufundă

11 Iun. 2025, 12:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
11 Iun. 2025, 12:21 // Actual //  Ursu Victor

Economia Rusiei, puternic dependentă de exporturile de petrol și gaze, se confruntă cu una dintre cele mai grave crize din ultimii ani. Potrivit datelor publicate de Rosstat, citate de TheMoskowTimes profiturile consolidate ale companiilor de petrol și gaze s-au prăbușit cu aproape 50% în primul trimestru al anului 2025, ajungând la 789,5 miliarde de ruble, față de 1.445 trilioane în aceeași perioadă a anului trecut.

Cauzele principale ale acestui colaps sunt scăderea prețurilor internaționale la petrol, întărirea neașteptată a rublei și înăsprirea sancțiunilor occidentale, care au lovit în plin “inima” economică a Kremlinului.

Rafinăriile rusești se află într-o situație și mai gravă. În primele trei luni ale anului, profiturile lor au scăzut cu 95,7%, ajungând la doar 4,5 miliarde ruble, un nivel practic nesustenabil.

În total, industria extractivă a Rusiei, care generează 14% din PIB și asigură aproape jumătate din veniturile bugetului, a pierdut 38% din profitul net: doar 1,098 trilioane ruble în 2025, față de 1,759 trilioane în anul precedent.

Prețul petrolului Urals se prăbușește
Prețul petrolului rusesc Urals a scăzut treptat de la 66 dolari/baril în ianuarie, la 59 dolari în martie, și la doar 52 dolari/baril la sfârșitul lunii mai. Exporturile de petrol au adus Rusiei doar 1,2 miliarde dolari pe săptămână, cel mai mic nivel din ultimii 2,5 ani, potrivit Bloomberg.

Criza din sectorul energetic a avut un efect imediat asupra bugetului federal. Veniturile din petrol și gaze au scăzut cu 34% doar în luna mai, iar deficitul bugetar pentru primele 5 luni a ajuns la 3,4 trilioane ruble, de aproape trei ori mai mult decât estimase inițial Ministerul Finanțelor (1,2 trilioane).

Sancțiunile occidentale strâng șurubul
Occidentul a extins sancțiunile, incluzând pe „lista neagră” 426 de petroliere din „flota fantomă” a Kremlinului, ceea ce a redus drastic capacitatea Rusiei de a exporta petrol pe cale maritimă. În plus, Uniunea Europeană intenționează să reducă plafonul de preț al petrolului rusesc de la 60 la 45 de dolari/baril – o măsură care, dacă va fi adoptată și de SUA, ar putea tăia și mai mult din veniturile Moscovei.

Potrivit estimărilor Freedom Finance Global, bugetul Rusiei ar putea pierde încă 800 miliarde de ruble doar din această măsură.

În condițiile crizei, companiile petroliere vor încerca să diminueze plățile de dividende, pentru a-și proteja capitalul într-un mediu cu credite scumpe. Însă statul – acționar major în unele dintre ele – ar putea forța plata unor dividende mai mari, pentru a acoperi deficitul bugetar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

13 Sept. 2025, 10:18
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Sept. 2025, 10:18 // Actual //  Ursu Victor

Creșterea vârstei medii a alegătorilor din Republica Moldova aduce o prezență mai stabilă și mai ridicată la urne, însă acest lucru se datorează în principal electoratului vârstnic, în timp ce tinerii rămân slab reprezentați, cu o implicare ceva mai activă în diaspora decât în țară. Concluziile aparțin expertului economic Veaceslav Ioniță, prezentate în emisiunea „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit acestuia, la alegerile prezidențiale din 2024 au votat în total 54,4% dintre alegători în primul tur și 59,1% în turul doi. Prezența a fost mai ridicată pe malul drept al Nistrului (68,2% și respectiv 70,2%) și foarte redusă în stânga Nistrului (8,8% și 14,3%). Diaspora a avut o participare mai modestă, dar în creștere: 25,2% în primul tur și 34,5% în turul doi. În Chișinău, prezența a fost de 66% și respectiv 69,3%.

La capitolul vârstă, diferențele sunt semnificative. Tinerii între 18 și 25 de ani au participat la vot în proporție de 41,3% în primul tur și 46,2% în al doilea, cifre sub media națională. În schimb, persoanele de peste 65 de ani au avut o prezență covârșitoare: 79,7% și 83,5% la cele două tururi. „Cei mai activi alegători sunt cei între 66 și 75 de ani – nouă din zece au mers la vot la alegerile prezidențiale”, a subliniat Ioniță.

Expertul remarcă faptul că în țară și în stânga Nistrului diferența între participarea tinerilor și a vârstnicilor este uriașă, pe când în diasporă aproape că dispare – toate categoriile de vârstă votează la nivel similar. La Chișinău însă, unde locuiește cea mai mare parte a tinerilor, prezența acestora este surprinzător de scăzută.

„Nemobilizarea tinerilor poate crea probleme pentru partidele care sunt percepute drept reprezentanți ai acestei generații, dar care în ziua votării rămân fără susținători activi la urne”, a avertizat Veaceslav Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII