Țara care începe să renunțe la țeava de eșapament: Moldova bate recorduri la mașinile hibride și electrice

02 Aug. 2025, 10:09
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
02 Aug. 2025, 10:09 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova face pași importanți către mobilitatea sustenabilă, înregistrând un progres notabil în utilizarea vehiculelor electrice și hibride. Potrivit datelor furnizate de Centrul Național pentru Energie Durabilă (CNED), bazate pe informații de la Agenția Servicii Publice, între 2018 și iunie 2025, în țară au fost înmatriculate peste 72.600 de mijloace de transport electrice și hibride.

Din acest total, 7.666 sunt vehicule electrice, dintre care 5.905 aparțin persoanelor fizice, iar 1.761 persoanelor juridice. Segmentul vehiculelor hibride, inclusiv cele plug-in, a cunoscut o expansiune și mai mare, ajungând la 64.939 de unități, dintre care 56.787 sunt deținute de persoane fizice, iar 8.152 de persoane juridice.

Evoluția înmatriculărilor confirmă o tendință clară de creștere, cu un vârf semnificativ înregistrat în prima jumătate a anului 2025. În acest interval, au fost înmatriculate 1.555 de vehicule electrice și 11.545 de hibride, cifre care marchează o creștere spectaculoasă de 272% pentru vehiculele electrice și 293% pentru cele hibride, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Persoanele fizice au înregistrat 1.228 de mașini electrice și 9.634 de hibride în semestrul I al acestui an, în timp ce persoanele juridice au contribuit cu 327 vehicule electrice și 1.911 hibride.

CNED subliniază că această creștere reflectă nu doar o schimbare de mentalitate în rândul consumatorilor, ci și o îmbunătățire a infrastructurii de sprijin pentru mobilitatea electrică. Printre obiectivele instituției se numără promovarea transportului eficient energetic și reducerea emisiilor de CO₂, elemente esențiale pentru îmbunătățirea calității aerului și a vieții urbane.

Tendința ascendentă în adoptarea acestor tehnologii arată că Republica Moldova își aliniază pașii la politicile europene privind tranziția energetică și transportul ecologic, contribuind activ la reducerea consumului de combustibili fosili și la protejarea mediului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!