BNM strânge șurubul. Băncilor li se pregătesc controale dure în 2026

Banca Națională a Moldovei intră într-o nouă etapă de supraveghere bancară. În perioada 2026–2027, autoritatea de reglementare va intensifica controalele și inspecțiile la bănci și se va concentra pe identificarea, evaluarea și gestionarea riscurilor-cheie, cu scopul de a menține stabilitatea și sustenabilitatea sistemului bancar, potrivit priorităților aprobate de regulator.

Potrivit BNM, prioritățile sunt stabilite în baza unei evaluări cuprinzătoare a principalelor riscuri și vulnerabilități ale băncilor licențiate și sunt revizuite anual, ținând cont de evoluția profilului de risc, rezultatele procesului de supraveghere și evaluare (SREP), concluziile inspecțiilor pe teren, precum și progresele realizate în implementarea priorităților anterioare. Acest mecanism permite o alocare eficientă a resurselor de supraveghere și ajustarea intervențiilor în funcție de dinamica riscurilor.

Totodată, BNM va intensifica supravegherea în domeniul securității TIC, al sistemelor de plăți, inclusiv în contextul conectării Republicii Moldova la SEPA, precum și în aria prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului, printr-o abordare bazată pe risc și prin utilizarea unor instrumente moderne de analiză la distanță.

BNM constată că, pe parcursul anului 2025, sectorul bancar al Republicii Moldova a rămas robust din punct de vedere financiar, cu poziții solide de capital și lichiditate, creșteri ale activelor, creditelor, fondurilor proprii și depozitelor. Rata creditelor neperformante s-a menținut la un nivel scăzut, apropiat de minimele istorice, iar băncile au respectat integral cerințele prudențiale. Totodată, în 2025 au continuat reformele de reglementare și armonizare legislativă cu standardele Uniunii Europene și cerințele Basel III, în sprijinul procesului de integrare europeană.

Pentru perioada 2026–2027, BNM avertizează însă că băncile trebuie să rămână vigilente în fața riscurilor geopolitice, incertitudinilor macroeconomice și provocărilor operaționale, fiind esențială menținerea unei asumări prudente a riscurilor și a unor standarde solide de creditare pentru a preveni acumularea de noi credite neperformante.

Astfel, supravegherea bancară se va concentra pe opt domenii-cheie: guvernanța corporativă; modelul de afaceri și strategia; riscul de credit; riscul operațional; riscul de lichiditate, riscurile asociate tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) și vulnerabilitățile sistemelor de plăți și serviciilor de plată; precum și prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.

Accent va fi pus pe consolidarea guvernanței corporative, inclusiv responsabilitatea organelor de conducere, cultura riscurilor și guvernanța datelor, pe monitorizarea atentă a creditării, în special a creditelor ipotecare, de consum și a produselor de creditare online, dar și pe reziliența operațională și digitală a băncilor, în contextul digitalizării accelerate și al creșterii riscurilor cibernetice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#controale #bănci #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Planurile de dezvoltare a Aeroportului Internațional Chișinău ridică semne de întrebare, iar investiția pregătită de autorități riscă să fie depășită de traficul de pasageri chiar înainte ca lucrările să fie finalizate. Avertismentul vine din partea expertului Vitalie Rapcea de la Expert-Grup, care susține că proiectul de extindere a infrastructurii aeroportuare ar trebui reevaluat.

În cadrul unei emisiuni de la Radio Moldova, Rapcea a explicat că dezvoltarea unui aeroport trebuie realizată în baza unui masterplan și a unor prognoze realiste privind evoluția traficului.

Potrivit expertului, documentele elaborate anterior indicau necesitatea unui terminal de aproximativ 20 de mii de metri pătrați în momentul în care Aeroportul Chișinău urma să ajungă la un trafic de 2,6 milioane de pasageri. Între timp, însă, numărul călătorilor a crescut puternic, iar proiectul pregătit în prezent riscă să nu mai corespundă necesităților reale.

„Construcția care se preconizează este deja depășită”, a declarat Vitalie Rapcea.

Expertul consideră că, înainte de alocarea unor resurse importante, autoritățile ar trebui să analizeze dacă investiția planificată mai este adaptată volumului actual și viitor de pasageri.

„Trebuie să judecăm dacă nu această investiție este depășită de traficul existent și poate mult mai judicios era și o soluție modulară”, a explicat Rapcea.

În opinia sa, dezvoltarea modulară ar permite Aeroportului Chișinău să-și majoreze treptat capacitatea, în funcție de evoluția traficului, fără a construi din start o infrastructură rigidă care riscă să devină insuficientă într-un interval scurt.

Rapcea atrage atenția că aglomerația și timpii mari de procesare nu trebuie combătuți exclusiv prin construcții costisitoare. O parte dintre probleme ar putea fi rezolvate mai rapid și cu investiții considerabil mai mici prin modernizarea tehnologiilor și eficientizarea procedurilor.

Una dintre soluții ar fi accelerarea controalelor de securitate prin instalarea unor scanere moderne, care permit verificarea bagajelor fără ca pasagerii să mai fie obligați să scoată laptopurile și alte dispozitive electronice. Astfel de tehnologii ar putea crește capacitatea de procesare și reduce cozile fără extinderi imediate de infrastructură.

Totodată, expertul susține că eficientizarea fluxului de pasageri presupune implicarea mai multor instituții, inclusiv a Poliției de Frontieră, astfel încât capacitatea aeroportului să nu fie limitată de procedurile de control.

Declarațiile vin în contextul creșterii accelerate a traficului pe Aeroportul Internațional Chișinău și al planurilor autorităților de a investi în extinderea terminalului și a infrastructurii aeroportuare.

În opinia lui Vitalie Rapcea, înainte de lansarea unor investiții de amploare, autoritățile ar trebui să reevalueze prognozele de trafic și să analizeze inclusiv soluții modulare și tehnologice. În caz contrar, Republica Moldova riscă să investească într-o infrastructură care, până la finalizarea lucrărilor, ar putea fi deja insuficientă pentru numărul de pasageri.