Gazele sar în aer în Europa: prețurile cresc cu 50%, iar Moldova ar putea simți din nou scumpirile

Europa se confruntă cu riscul unui nou criză energetică, după ce conflictul din Orientul Mijlociu a provocat o creștere puternică a prețurilor la gaze naturale. Potrivit unei analize citate de Financial Times, cotațiile gazelor în Europa au ajuns la cel mai ridicat nivel din 2023.

Creșterea vine pe fondul perturbării transportului maritim în Strâmtoarea Hormuz și al atacurilor iraniene asupra Qatar, unul dintre cei mai mari exportatori de gaze naturale lichefiate din lume. În aceste condiții, prețul gazelor pe piețele europene a crescut cu aproximativ 53% în doar câteva zile, începând de vineri.

Expertul energetic Henning Gloystein, de la Eurasia Group, avertizează că situația reprezintă „o lovitură dublă” pentru continent.
„Europa abia a ieșit din criza energetică industrială și deja se conturează următoarea”, a declarat acesta.

Semnele tensiunii de pe piața gazelor sunt deja vizibile. Miercuri, un petrolier cu GNL care se îndrepta spre Franța și-a schimbat ruta și a plecat spre Asia, ceea ce indică o competiție tot mai dură între economiile asiatice și Europa pentru resursele de energie.

Și Philip Lane, economistul-șef al European Central Bank, a avertizat că un conflict prelungit în Orientul Mijlociu ar putea provoca un val puternic de inflație, alimentat de scumpirea energiei, dar și o scădere accentuată a producției industriale.

Analiștii companiei Rystad Energy susțin că, într-un scenariu extrem, Europa ar putea fi nevoită să majoreze din nou importurile de gaze din Rusia, pentru a compensa eventualele deficituri de pe piață.

Ieri, 4 februarie, într-o conferință de presă directorul ANRE, Alexi Taran a admis posibilitatea majorării tarifului la gazele naturale în cursul anului, în cazul în care prețurile la metan pe piețele internaționale vor rămâne ridicate pentru o perioadă mai lungă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#faz #Europa #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova intră într-o zonă de risc, în condițiile în care tot mai puțini angajați susțin un număr în creștere de pensionari, iar sistemul public începe să scârțâie sub presiunea demografică.

Datele prezentate de Biroul Național de Statistică și Casa Națională de Asigurări Sociale, citate de Moldova 1, arată că dezechilibrul se adâncește rapid și riscă să devină imposibil de gestionat pe termen mediu.

În 2025, unui pensionar îi reveneau doar 1,1 angajați, față de 1,7 în 2015. În cifre absolute, numărul salariaților a coborât la 774 de mii, în timp ce pensionarii rămân peste 672 de mii.

Practic, sistemul se apropie de scenariul în care fiecare contribuabil susține un beneficiar o limită critică pentru sustenabilitatea pensiilor.
Presiunea se vede direct în buget. Pentru 2026, CNAS a planificat 34,1 miliarde de lei pentru protecția persoanelor în etate, adică aproape 34% din cheltuielile totale ale statului, estimate la peste 100,5 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, fiecare a treia leu din buget merge spre pensii și prestații sociale.

În paralel, pensiile cresc, dar pe un fundal tot mai fragil. Pensia medie a ajuns la 4.407 lei din aprilie 2026, în timp ce pensia minimă variază între 3.264 și 3.525 lei. Aproximativ 4.000 de persoane primesc pensii de peste 21.000 de lei lunar un contrast puternic într-un sistem deja tensionat.

Or, datele demografice confirmă tendința. Populația îmbătrânește accelerat. La începutul lui 2025, în Moldova erau circa 616.500 de persoane de peste 60 de ani (aproape 26% din populație), comparativ cu doar 494.100 de copii (20,7%). Peste 40.000 de oameni au depășit vârsta de 80 de ani, iar diferența dintre generații continuă să crească.

Demograful Valeriu Sainsus avertizează că problema este structurală: generațiile tinere sunt de două ori mai mici decât cele care ies la pensie, iar vârsta medie a forței de muncă se apropie de 45 de ani. „Nu avem înlocuire de generații”, spune expertul, care pledează pentru politici demografice și revenirea migranților.
Criza este amplificată de piața muncii. Potrivit economistului Stanislav Madan, populația aptă de muncă s-a redus cu 25,5% în ultimul deceniu de două ori mai rapid decât populația totală. În același timp, rata de activitate rămâne scăzută, iar companiile reclamă lipsa acută de angajați.
Un paradox complică și mai mult situația: aproape 35% dintre angajați nu au competențele potrivite pentru joburile pe care le ocupă. În paralel, migrația continuă să golească piața muncii din cele aproximativ 380.000 de persoane pierdute între recensăminte, circa 320.000 au plecat peste hotare.

Structura populației accentuează problema: doar 46,4% dintre moldoveni trăiesc în mediul urban, mult sub media Uniunii Europene de 75%, ceea ce limitează oportunitățile de angajare și productivitatea economică.

Experții avertizează că fără intervenții rapide reforme în educație, politici de stimulare a natalității și măsuri pentru readucerea migranților Republica Moldova riscă să intre într-o spirală periculoasă: tot mai puțini contribuabili, tot mai mulți beneficiari și o presiune bugetară care poate afecta inclusiv plata pensiilor în viitor.

#contributii #pensionari #angajati