Schema TUX s-a infiltrat în instituțiile statului. Șeful IGP: angajații implicați, depistați după profituri nedeclarate

Schema de investiții „TUX” ar fi implicat persoane din mai multe instituții publice, iar lipsa plângerilor din partea presupuselor victime rămâne una dintre principalele dificultăți ale anchetei. Declarațiile au fost făcute de șeful Poliției Naționale, Viorel Cernăuțeanu, într-un interviu.

Potrivit acestuia, deși fenomenul are amploare, nimeni nu a sesizat oficial organele de drept pentru escrocherie, motiv pentru care investigațiile se concentrează și pe alte posibile încălcări, în special cele de ordin fiscal, cum ar fi evaziunea fiscală.

„Din majoritatea instituțiilor de stat, nu vorbim doar despre instituții de forță, au fost persoane interesate și implicate în acest proces amăgitor. Dar nimeni nu vrea să vină să depună plângere”, a declarat Cernăuțeanu.

Șeful Poliției a explicat că o parte dintre participanți ar putea fi identificați prin veniturile obținute, în special dacă acestea nu au fost declarate.

„Vorbim de angajați ai instituțiilor statului, care nu au dreptul să desfășoare alte activități decât cele permise de lege. Dacă au obținut venituri prin intermediul TUX, acestea trebuie declarate. În momentul în care datele vin de la operatorul internațional informații și reiese că o persoană a avut profit, dar nu îl indică în declarația de avere și interese personale, aceasta constituie o încălcare”, a precizat acesta.

Totodată, Cernăuțeanu a menționat că printre persoanele implicate în organizarea schemei se regăsesc și foști angajați ai Ministerului Afacerilor Interne, însă aceștia nu mai activează în sistem din 2015, fiind implicați în componenta organizatorică și mediatică a proiectului.

Dosarul este instrumentat de procurorii PCCOCS, care suspectează că platforma ar fi funcționat ca o schemă piramidală, utilizând companii intermediare, conturi off-shore și alte mecanisme pentru a ascunde proveniența banilor. Rulajul total atribuit acestei platforme în Republica Moldova este estimat la aproximativ 48 de milioane de euro, o sumă care o plasează printre cele mai mari scheme de acest gen investigate în ultimii ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#investiții false #schemă piramidală #schema tux #criptomonede #Ancheta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie