Importurile sufocă economia: Moldova aduce de 3 ori mai multe bunuri și resurse decât exportă

Exporturile Moldovei au înregistrat o creștere de la începutul anului 2026, însă rămân mult sub nivelul importurilor, care continuă să domine comerțul exterior.

Potrivit datelor prezentate de Biroul Național de Statistică, în ianuarie–februarie, exporturile au însumat aproximativ 550,4 milioane de euro, în creștere cu 11,6% față de aceeași perioadă din 2025. Doar în luna februarie, exporturile au ajuns la 285,5 milioane de euro, în creștere cu 7,8% față de luna ianuarie și cu 10,5% comparativ cu februarie 2025.

În același timp, importurile au totalizat 1 miliard 520,7 milioane de euro, fiind ușor mai mici față de anul precedent, cu 0,6%, dar în creștere față de luna ianuarie. Doar în februarie, acestea au constituit 822,2 milioane de euro.

Diferența dintre cele două fluxuri comerciale rămâne semnificativă: importurile depășesc exporturile de aproximativ 2,8 ori, ceea ce a dus la acumularea unui deficit comercial de circa 970,3 milioane de euro în primele două luni ale anului curent.

Uniunea Europeană rămâne principalul partener comercial al Republicii Moldova, cu 61,9% din exporturi și 57,6% din importuri. Cele mai importante destinații pentru mărfurile moldovenești sunt România (26,4%), Turcia (15,8%), Italia (10%), Ucraina (9%), Cehia (8%) și Germania (5,1%), în timp ce la importuri domină România (29%), China (14%), Ucraina (9,1%), Turcia (5,8%) și Germania (5,4%).

Structura exporturilor arată că economia este susținută în mare parte de produse agricole și industriale. Cele mai mari ponderi le au semințele și fructele oleaginoase (22,8%), urmate de mașini și aparate electrice (14%), legume și fructe (11,1%), cereale și produse pe bază de cereale (7,8%), dar și îmbrăcămintea (6,9%) și băuturile (5,4%). Creșteri importante au fost înregistrate la exporturile de produse agricole, în special oleaginoase și uleiuri vegetale, dar și la echipamente electrice.

În ceea ce privește importurile, acestea sunt dominate de resurse energetice și produse industriale. Cele mai mari volume sunt reprezentate de gaz și produse din gaz (17,7%), produse petroliere (7,1%), vehicule rutiere (7,1%), echipamente electrice (6,8%) și energie electrică (5,6%). De asemenea, o pondere importantă o au produsele farmaceutice (3,0%), echipamentele de telecomunicații (2,5%) și produsele alimentare, precum legumele și fructele (3,3%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#deficit comercial #importuri #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Iranul ar putea provoca o „catastrofă digitală” în statele din Golful Persic, prin deteriorarea cablurilor submarine de transmisie a datelor, potrivit unor informații publicate de agenția Tasnim News Agency, apropiată de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice.

Agenția a publicat o hartă a cablurilor din Strâmtoarea Ormuz și a avertizat că, în cazul în care mai multe linii ar fi întrerupte simultan fie accidental, fie intenționat „o catastrofă digitală ar zgudui statele arabe din Golful Persic”.

Potrivit datelor, cel puțin șapte cabluri de telecomunicații traversează fundul strâmtorii, inclusiv sistemele Falcon, AAE-1, TGN-Gulf și SEA-ME-WE, care conectează regiunea cu centre de date din Orientul Mijlociu, Europa și Asia. Din cauza tensiunilor diplomatice cu Teheranul, aceste cabluri sunt amplasate în principal în apele Oman, nu ale Iranului.

Deși o eventuală întrerupere ar afecta și Iranul, sursa citată susține că țara ar fi „mult mai puțin vulnerabilă”, deoarece depinde într-o măsură mai mică de aceste conexiuni.

Oficial, autoritățile iraniene nu au comentat informațiile, însă mesajul este interpretat de analiști drept o amenințare indirectă.

Experții de la Stimson Center atrag atenția că peste 15% din traficul global de date trece prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce face din această infrastructură una critică pentru statele din regiune, inclusiv Emiratele Arabe Unite, Qatar, Bahrain, Kuweit și Arabia Saudită.