Peste 33 000 de moldoveni trăiesc din salariul minim de 6 300 de lei pe lună

Circa 33 de mii de angajați din Moldova sunt remunerați în prezent cu salariul minim, stabilit în 2026 la 6 300 de lei. Aproximativ 10 mii dintre aceștia activează în sectorul public, iar alți circa 23 de mii în sectorul privat, a anunțat secretarul de stat de la Ministerul Muncii, Mihai-Gabriel Ciobanu, la postul public de televiziune.

Potrivit oficialului, vulnerabilitatea economică nu se rezumă doar la cei care câștigă salariul minim.

„Vedem tot mai des că persoanele cele mai vulnerabile sunt fie cele care nu au un loc de muncă, fie cele care au venituri de 10 000–15 000 de lei, dar au responsabilități familiale – îngrijesc copii, persoane în etate sau persoane cu dizabilități”, a declarat acesta.

Ciobanu a subliniat că salariul minim este doar unul dintre instrumentele utilizate de autorități, alături de alte forme de sprijin social. Totodată, el a recunoscut că nivelul actual rămâne redus comparativ cu alte state europene.

„În ultimii ani, direcția politicilor a fost una corectă, deoarece din 2021 salariul minim a crescut cu 114%. Chiar și în raport cu inflația din această perioadă, vorbim despre o creștere reală: inflația a fost de 70–80%, în timp ce salariul minim a crescut cu 114%”, a mai spus Ciobanu.

De la 1 ianuarie 2026, salariul minim pe economie este de 6 300 de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#33 mii moldoveni #ministerul muncii #salariul minim

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie