Colaps imobiliar: vânzările se prăbușesc, prețurile rămân umflate

Piața imobiliară din Moldova traversează o perioadă paradoxală: vânzările s-au prăbușit, dar prețurile rămân la niveluri record. O analiză IPRE arată că numărul tranzacțiilor de apartamente a scăzut drastic, de la 22 565 în 2024 la doar 10 832 în 2025, adică o reducere de 52%, iar tendința s-a accentuat în 2026, când în primul trimestru s-au vândut doar 1 340 de locuințe la nivel național, cu 68% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025.

În Chișinău, situația este și mai pronunțată: tranzacțiile au coborât de la 16 141 în 2024 la 6 334 în 2025, însă prețurile au rămas aproape neschimbate, atingând un maxim istoric de aproximativ 1 700–1 900 euro pe metru pătrat. Practic, piața nu s-a prăbușit, ci a intrat într-un blocaj în care vânzătorii și cumpărătorii nu mai ajung la un compromis.

Datele arată că doar un număr foarte mic de tranzacții influențează prețurile întregii piețe. De exemplu, în primul trimestru din 2026, în Chișinău s-au vândut doar 623 de apartamente, în timp ce peste 15 000 erau listate la vânzare. Aceste puține tranzacții stabilesc însă nivelul de referință pentru toate ofertele.

Un alt fenomen major este schimbarea profilului cumpărătorului. Dacă în 2023 doar 4,2% din tranzacții erau realizate prin credit ipotecar, în primele două luni din 2026 ponderea a ajuns la 60,7%. Cu alte cuvinte, 6 din 10 locuințe sunt cumpărate prin credit, ceea ce arată că persoanele fără acces la finanțare au fost practic eliminate din piață.

În același timp, prețurile au crescut accelerat în ultimii ani. Dacă în 2020 un metru pătrat în Chișinău costa în medie 705 euro, în 2025 a ajuns la circa 1 720 euro, o creștere de 144%. Indicele prețurilor imobiliare a urcat cu peste 226% față de 2019.

Analiza explică că prețurile nu scad pentru că vânzătorii nu sunt presați să vândă. Rata creditelor neperformante este foarte mică, de doar 0,9%, ceea ce înseamnă că proprietarii nu sunt obligați să reducă prețurile. Mulți preferă să aștepte, mai ales în lipsa unor alternative atractive de investiții.

În paralel, oferta de locuințe noi este limitată. Numărul autorizațiilor de construire pentru blocuri locative în Chișinău a scăzut puternic, de la 86 în 2024 la doar 33 în 2025, cel mai mic nivel din ultimii ani, ceea ce contribuie la menținerea prețurilor ridicate.

Efectele sunt vizibile și la nivel social. La prețurile actuale, un moldovean cu salariul mediu estimat la circa 17 400 lei ar avea nevoie de aproape 10 ani de venituri integrale pentru a cumpăra un apartament de 60 m², ceea ce face locuințele inaccesibile pentru o mare parte a populației.

Analiza subliniază că prețurile nu vor scădea semnificativ în lipsa unor presiuni structurale clare, fie din partea ofertei, fie din partea cererii. Pentru anul 2026, scenariul cel mai probabil este o plafonare a pieței: un volum redus de tranzacții, prețuri rigide și o piață dominată de cumpărătorii care au acces la finanțare.

Totodată, IPRE avertizează că intervențiile artificiale pentru forțarea scăderii prețurilor ar putea genera instabilitate financiară fără să rezolve problemele reale ale pieței.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vânzare apartamente #prețuri în chișinău #piata imobiliara

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.