Colaps imobiliar: vânzările se prăbușesc, prețurile rămân umflate

Piața imobiliară din Moldova traversează o perioadă paradoxală: vânzările s-au prăbușit, dar prețurile rămân la niveluri record. O analiză IPRE arată că numărul tranzacțiilor de apartamente a scăzut drastic, de la 22 565 în 2024 la doar 10 832 în 2025, adică o reducere de 52%, iar tendința s-a accentuat în 2026, când în primul trimestru s-au vândut doar 1 340 de locuințe la nivel național, cu 68% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025.

În Chișinău, situația este și mai pronunțată: tranzacțiile au coborât de la 16 141 în 2024 la 6 334 în 2025, însă prețurile au rămas aproape neschimbate, atingând un maxim istoric de aproximativ 1 700–1 900 euro pe metru pătrat. Practic, piața nu s-a prăbușit, ci a intrat într-un blocaj în care vânzătorii și cumpărătorii nu mai ajung la un compromis.

Datele arată că doar un număr foarte mic de tranzacții influențează prețurile întregii piețe. De exemplu, în primul trimestru din 2026, în Chișinău s-au vândut doar 623 de apartamente, în timp ce peste 15 000 erau listate la vânzare. Aceste puține tranzacții stabilesc însă nivelul de referință pentru toate ofertele.

Un alt fenomen major este schimbarea profilului cumpărătorului. Dacă în 2023 doar 4,2% din tranzacții erau realizate prin credit ipotecar, în primele două luni din 2026 ponderea a ajuns la 60,7%. Cu alte cuvinte, 6 din 10 locuințe sunt cumpărate prin credit, ceea ce arată că persoanele fără acces la finanțare au fost practic eliminate din piață.

În același timp, prețurile au crescut accelerat în ultimii ani. Dacă în 2020 un metru pătrat în Chișinău costa în medie 705 euro, în 2025 a ajuns la circa 1 720 euro, o creștere de 144%. Indicele prețurilor imobiliare a urcat cu peste 226% față de 2019.

Analiza explică că prețurile nu scad pentru că vânzătorii nu sunt presați să vândă. Rata creditelor neperformante este foarte mică, de doar 0,9%, ceea ce înseamnă că proprietarii nu sunt obligați să reducă prețurile. Mulți preferă să aștepte, mai ales în lipsa unor alternative atractive de investiții.

În paralel, oferta de locuințe noi este limitată. Numărul autorizațiilor de construire pentru blocuri locative în Chișinău a scăzut puternic, de la 86 în 2024 la doar 33 în 2025, cel mai mic nivel din ultimii ani, ceea ce contribuie la menținerea prețurilor ridicate.

Efectele sunt vizibile și la nivel social. La prețurile actuale, un moldovean cu salariul mediu estimat la circa 17 400 lei ar avea nevoie de aproape 10 ani de venituri integrale pentru a cumpăra un apartament de 60 m², ceea ce face locuințele inaccesibile pentru o mare parte a populației.

Analiza subliniază că prețurile nu vor scădea semnificativ în lipsa unor presiuni structurale clare, fie din partea ofertei, fie din partea cererii. Pentru anul 2026, scenariul cel mai probabil este o plafonare a pieței: un volum redus de tranzacții, prețuri rigide și o piață dominată de cumpărătorii care au acces la finanțare.

Totodată, IPRE avertizează că intervențiile artificiale pentru forțarea scăderii prețurilor ar putea genera instabilitate financiară fără să rezolve problemele reale ale pieței.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vânzare apartamente #prețuri în chișinău #piata imobiliara

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Producătorii din Republica Moldova ar putea recolta în acest an aproximativ 526 de mii de tone de mere, potrivit prognozei preliminare elaborate de Asociația Moldova Fruct. Volumul estimat este cu 17,5% mai mare decât recolta de 447 de mii de tone înregistrată în 2025, conform datelor Biroului Național de Statistică.

Creșterea se datorează inclusiv condițiilor meteorologice mai favorabile. În primăvara acestui an nu au fost înregistrate înghețuri severe pe parcursul mai multor zile, iar livezile afectate în 2025 au revenit în producție.

Deși primăvara a fost răcoroasă, pomii au avut o înflorire bună, iar legarea fructelor s-a produs în condiții corespunzătoare.

„În prezent, estimăm o recoltă bună atât din punctul de vedere al volumului, cât și al calității. Ne așteptăm ca cea mai mare parte a fructelor să atingă sau să depășească un calibru de 70 de milimetri”, a declarat Iurie Fală, directorul executiv al Asociației Moldova Fruct.

Precipitațiile din primăvară și din luna iunie au asigurat rezerve suficiente de apă în sol. Potrivit specialiștilor, ploile nu au provocat o răspândire semnificativă a bolilor în livezi. Diferențele de temperatură dintre zi și noapte au favorizat și colorarea soiurilor de mere roșii.

Ploile cu grindină au afectat doar anumite plantații neprotejate și nu au influențat semnificativ volumul total estimat. Livezile echipate cu plase antigrindină au fost protejate de pagube.

Prognoza favorabilă pentru Republica Moldova contrastează cu situația din Uniunea Europeană. În cadrul Conferinței Prognosfruit, Asociația Mondială a Merelor și Perelor a estimat pentru UE o producție de 9,496 milioane de tone în 2026. Volumul este cu 15,6% mai mic decât cel din 2025 și cu 14,3% sub media ultimilor trei ani.

Cea mai puternică scădere este așteptată în Polonia, principalul producător european. Recolta acestei țări ar urma să coboare cu 29,9%, până la 2,665 milioane de tone, după ce livezile au fost afectate de înghețurile severe de primăvară.

Producția Franței este estimată la 1,162 milioane de tone, în scădere cu 24,2%, iar cea a Germaniei – la 1,013 milioane de tone, cu 10,9% mai puțin. Italia ar urma să rămână al doilea mare producător din UE, cu 2,269 milioane de tone, în scădere cu 2,2%.

În afara blocului comunitar, Turcia ar putea înregistra o revenire puternică, de la 2,71 milioane de tone în 2025 la aproximativ 4,67 milioane de tone în acest an. Recolta Ucrainei este estimată la 1,15 milioane de tone, în creștere cu 15%, iar cea a Serbiei – la 317 mii de tone, cu 20,7% mai mult.

În schimb, producția de mere ar putea scădea cu 10,4% atât în Statele Unite, până la 4,403 milioane de tone, cât și în India, până la 2,3 milioane de tone. China rămâne de departe cel mai mare producător mondial, cu o recoltă estimată la 34,5 milioane de tone, în creștere cu 0,6%.