Moldova se împrumută lunar cu aproape 5 miliarde de lei! Ioniță: 80% din bani merg pe datorii vechi

14 Mai 2026, 10:31
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
14 Mai 2026, 10:31 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Economistul Veaceslav Ioniță avertizează că Republica Moldova se împrumută tot mai scump pe piața internă, în timp ce o mare parte din banii atrași sunt utilizați pentru achitarea datoriilor mai vechi și a dobânzilor. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „În context” de la publicația ZIUA.

„Noi acum ne împrumutăm pe interior 4,5–5 miliarde de lei lunar, dar 80% din acești bani urmează să fie stinse datoriile vechi și dobânzile sunt de trei-patru ori mai mari. Astfel noi ne împrumutăm scump pe intern, UE ne dă bani, dar conform promisiunilor. Toți banii care au venit anul trecut în Republica Moldova și la granturi și la împrumuturi au fost din UE”, a declarat Ioniță.

Datele publicate de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova arată că, doar în luna aprilie, statul a atras pe piața internă 4,47 miliarde de lei prin valori mobiliare de stat, iar în primele patru luni ale anului datoria de stat internă a crescut cu aproape 4,5 miliarde de lei, ajungând la 56,47 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a finanțării a provenit din emisiunea de valori mobiliare pe piața primară, în sumă de 4,29 miliarde de lei, în timp ce alte 180 de milioane de lei au fost atrase direct de la populație prin programul destinat persoanelor fizice.

Totodată, Ministerul Finanțelor arată că rata medie ponderată a dobânzii la valorile mobiliare de stat comercializate pe piața internă a ajuns la 9,35% în primele patru luni ale anului 2026, în creștere cu 0,27 puncte procentuale față de anul trecut.

Cele mai ridicate dobânzi au fost înregistrate la valorile mobiliare pe termen de 182 și 364 de zile, de peste 9,5%, în timp ce obligațiunile de stat pe termen mai lung au avut randamente cuprinse între 6,98% și 8%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

14 Mai 2026, 13:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Mai 2026, 13:41 // Actual //  Ursu Victor

Deputatul Igor Chiriac a propus un amendament, acre a fost aprobat în ședința de astăzi a Parlamentului, la noua Lege a cetățeniei, după scandalul izbucnit la începutul anului 2026, când mai mulți tineri născuți în Republica Moldova au descoperit că nu mai figurează în baza de date drept cetățeni și nu își pot perfecta actele de identitate.

Problema a apărut după intrarea în vigoare, la 24 decembrie 2025, a noii Legi a cetățeniei. Potrivit autorilor proiectului, unele persoane care au împlinit 18 ani fără să-și perfecteze un buletin de identitate moldovenesc au fost obligate să treacă prin procedura de recunoaștere a cetățeniei, chiar dacă s-au născut în Republica Moldova și aveau părinți cetățeni moldoveni.

În nota de fundamentare se menționează că statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a persoanei, iar obținerea actelor de identitate presupune inițierea unei proceduri legale de către solicitant. Totuși, autorii admit că, în cazul minorilor, responsabilitatea perfectării actelor revenea părinților, iar lipsa documentelor nu poate fi imputată copiilor.

Amendamentul propune ca, până la 1 ianuarie 2028, Agenția Servicii Publice să elibereze acte de identitate fără procedura de recunoaștere pentru persoanele care au peste 18 ani, sunt născute după 27 august 1991 și aveau cel puțin un părinte cetățean moldovean la data nașterii.

Totodată, proiectul prevede eliminarea obligativității de a demonstra cunoașterea limbii române și a Constituției pentru anumite categorii de persoane care solicită cetățenia prin recunoaștere, inclusiv pentru cei născuți din părinți cetățeni ai Republicii Moldova.

Autorii proiectului susțin că modificările urmăresc prevenirea cazurilor de apatridie și simplificarea procedurilor pentru persoanele care, din motive obiective, nu și-au putut perfecta actele moldovenești.

În paralel, deputatul Igor Chiriac a propus și un amendament separat care prevede suspendarea confirmării cetățeniei în cazul persoanelor față de care există temeiuri legale pentru retragerea acesteia. Potrivit documentului, măsura urmărește consolidarea mecanismelor de control și prevenirea fraudelor în domeniul cetățeniei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!