Locuințele moldovenilor, amenințate de un nou val de taxe! Finanțele pregătesc plafonarea

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, susține plafonarea cotei maxime a impozitului pe bunurile imobile la cel mult 1%, pentru a preveni majorările excesive operate de unele autorități publice locale și pentru a proteja populația și mediul de afaceri.

Gavriliță a precizat că Ministerul Finanțelor a purtat discuții cu reprezentanții autorităților locale privind modificarea mecanismului de impozitare a proprietăților imobiliare, după ce unii deputați au propus eliminarea pragului inferior al cotei de impozitare.

„Am convenit că, mai degrabă, nu renunțăm la plafonul de jos, dar intervenim asupra plafonului de sus. Riscul pentru populație și pentru mediul de afaceri nu este atunci când impozitul este de 0,3% sau 0,5%. Riscul apare atunci când unele autorități își permit să vină cu impozite de multe procente, mai ales peste noapte”, a declarat ministrul.

Potrivit acestuia, autoritățile analizează bunele practici existente și iau în calcul stabilirea unui plafon maxim de aproximativ 1% pentru impozitul pe bunurile imobile.

„Nu cred că trebuie să depășească 1%, ca să nu admitem mai multe abuzuri în care se crește și la 4%, și la 5%, și mai mult”, a afirmat Gavriliță.

Declarațiile vin în contextul în care directorul Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru, Ivan Danii, a avertizat anterior că reevaluarea bunurilor imobile ar putea duce la majorarea de până la trei ori a impozitului pe proprietate, dacă autoritățile locale nu vor ajusta coeficienții de impozitare.

În prezent, cota minimă a impozitului pe bunurile imobile este de 0,05%, iar în municipiul Chișinău aceasta constituie 0,185%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#impozit #imobil #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.