Locuințele moldovenilor, amenințate de un nou val de taxe! Finanțele pregătesc plafonarea

03 Iun. 2026, 12:47
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Iun. 2026, 12:47 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, susține plafonarea cotei maxime a impozitului pe bunurile imobile la cel mult 1%, pentru a preveni majorările excesive operate de unele autorități publice locale și pentru a proteja populația și mediul de afaceri.

Gavriliță a precizat că Ministerul Finanțelor a purtat discuții cu reprezentanții autorităților locale privind modificarea mecanismului de impozitare a proprietăților imobiliare, după ce unii deputați au propus eliminarea pragului inferior al cotei de impozitare.

„Am convenit că, mai degrabă, nu renunțăm la plafonul de jos, dar intervenim asupra plafonului de sus. Riscul pentru populație și pentru mediul de afaceri nu este atunci când impozitul este de 0,3% sau 0,5%. Riscul apare atunci când unele autorități își permit să vină cu impozite de multe procente, mai ales peste noapte”, a declarat ministrul.

Potrivit acestuia, autoritățile analizează bunele practici existente și iau în calcul stabilirea unui plafon maxim de aproximativ 1% pentru impozitul pe bunurile imobile.

„Nu cred că trebuie să depășească 1%, ca să nu admitem mai multe abuzuri în care se crește și la 4%, și la 5%, și mai mult”, a afirmat Gavriliță.

Declarațiile vin în contextul în care directorul Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru, Ivan Danii, a avertizat anterior că reevaluarea bunurilor imobile ar putea duce la majorarea de până la trei ori a impozitului pe proprietate, dacă autoritățile locale nu vor ajusta coeficienții de impozitare.

În prezent, cota minimă a impozitului pe bunurile imobile este de 0,05%, iar în municipiul Chișinău aceasta constituie 0,185%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

26 Oct. 2026, 18:40
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
26 Oct. 2026, 18:40 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova vrea să-și consolideze legăturile energetice cu Ucraina prin construcția unui al doilea circuit al liniei electrice Bălți–Dnestrovsk, proiect care ar putea majora cu aproximativ 500 MW capacitatea de schimb de energie electrică dintre cele două țări. Subiectul a fost discutat la Kiev de premierul Vasile Tofan și omologul său ucrainean, Sergii Koretskyi.

Potrivit informațiilor prezentate după întrevedere, cei doi oficiali au abordat consolidarea interconexiunilor electrice, dar și extinderea cooperării în sectorul gazelor naturale. O prioritate o reprezintă accelerarea semnării unui memorandum de înțelegere între operatorii sistemelor de transport al energiei electrice, Moldelectrica și Ukrenergo.

Unul dintre proiectele discutate vizează pregătirea celui de-al doilea circuit al liniei Bălți–Dnestrovsk, care ar urma să suplimenteze infrastructura existentă și să ofere o capacitate mai mare pentru schimburile transfrontaliere de electricitate.

Conform estimărilor prezentate, noua conexiune ar putea adăuga aproximativ 500 MW la capacitatea de schimb dintre Republica Moldova și Ucraina. Aceasta nu înseamnă automat un import suplimentar permanent de 500 MW, ci posibilitatea tehnică de a transporta volume mai mari de energie, în funcție de disponibilitatea producției, condițiile de exploatare și capacitățile efectiv alocate.

În prezent, după cum arată harta rețelelor electrice publicată de Moldelectrica, nordul Republicii Moldova este conectat la sistemul ucrainean prin linia de înaltă tensiune de 330 kV Bălți–Dnestrovsk. Aceasta reprezintă una dintre legăturile energetice transfrontaliere ale țării.

Totodată, infrastructura energetică a Republicii Moldova include linia de 400 kV Vulcănești–Isaccea, care asigură conexiunea cu România, precum și mai multe linii de 330 kV care traversează teritoriul țării și conectează principalele noduri energetice.

Datele operative afișate de Moldelectrica indică un consum al sistemului de aproximativ 894 MW, în timp ce producția internă era de circa 237 MW. Diferența era acoperită prin schimburile transfrontaliere de energie electrică. La momentul respectiv, fluxul net indicat pe interconexiunea cu România era de aproximativ 695 MW, iar cel cu Ucraina, de circa 38 MW în sens opus.