După exportul-record de 819 mii de tone, floarea-soarelui s-a scumpit la cel mai ridicat nivel din ultimii ani

Republica Moldova a încheiat sezonul agricol iulie 2025 – iunie 2026 cu cel mai mare export de floarea-soarelui din ultimii cinci ani, atât ca volum, cât și ca valoare. Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, peste 819.000 de tone de semințe au fost livrate peste hotare, însă spre finalul sezonului stocurile s-au epuizat, iar prețurile au urcat accelerat.

În total, Moldova a exportat 819.456 de tone de floarea-soarelui, în valoare de 9,43 miliarde de lei, cu un preț mediu de 11,51 lei/kg. Față de sezonul precedent, exporturile au crescut cu 47% la cantitate și cu peste 51% ca valoare, marcând cel mai bun rezultat din ultimii cinci ani.

Stocurile s-au golit, iar prețurile au explodat
Analiza arată că exporturile au fost foarte puternice în toamna și iarna anului 2025, când în fiecare lună au fost expediate peste 100.000 de tone de floarea-soarelui.

Din martie 2026 însă, ritmul livrărilor externe a început să scadă rapid. Exporturile au coborât de la 91.966 de tone în martie, la 59.983 de tone în aprilie, 25.688 de tone în mai și doar 9.578 de tone în iunie, semn că stocurile disponibile pentru export au fost practic epuizate.

În același timp, prețurile au urmat direcția opusă. După minimul de 11,40 lei/kg în februarie, prețul mediu la export a urcat constant la 12,08 lei/kg în martie, 12,52 lei/kg în aprilie, 13,07 lei/kg în mai și a atins 15,22 lei/kg în iunie – cel mai ridicat nivel lunar din ultimii ani.

Potrivit economistului Iurie Rija, această evoluție coincide cu tensiunile de pe piața mondială a oleaginoaselor, alimentate de conflictul din Orientul Mijlociu, care au împins în sus prețurile internaționale.

Piața exporturilor rămâne concentrată în mâinile câtorva traderi mari. Liderul sezonului a fost OROM-IMEXPO SRL, cu 167.203 tone, reprezentând 22% din totalul exporturilor. Pe locul doi s-a clasat RUSAGRO-PRIM SRL, cu 137.843 tone, urmată de VADALEX GRAINS (56.022 tone) și AGRO-NOVA PRIM (39.348 tone).

Împreună, primele patru companii au asigurat 52% din toate exporturile de floarea-soarelui realizate de Republica Moldova în sezonul 2025–2026.

Turcia rămâne principalul cumpărător
Turcia și-a consolidat poziția de cea mai importantă piață pentru floarea-soarelui moldovenească, importând 451.364 de tone, echivalentul a aproape 55% din totalul exporturilor, la un preț mediu de 11,29 lei/kg.

România ocupă locul al doilea, cu 266.639 de tone (peste 32% din exporturi), însă la cel mai redus preț mediu dintre principalele destinații – 10,69 lei/kg. Bulgaria completează podiumul, cu 49.257 de tone.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața globală a obligațiunilor traversează un nou val de vânzări, iar randamentul titlurilor de stat japoneze pe 10 ani a atins marți pragul de 3% pentru prima dată din 1996, pe fondul temerilor privind inflația alimentată de petrol, înăsprirea politicii monetare și deteriorarea finanțelor publice, scrie REUTERS.

Creșterea randamentelor se observă simultan pe marile piețe, de la Tokyo și Sydney până la New York și Londra. Investitorii se așteaptă ca băncile centrale să fie nevoite să majoreze dobânzile, în condițiile în care criza din Orientul Mijlociu pune presiune suplimentară pe prețurile energiei și, implicit, pe inflație.

Piața obligațiunilor este afectată și de un val masiv de emisiuni. Marile companii din tehnologie și infrastructură digitală se împrumută agresiv pentru a finanța boomul inteligenței artificiale, într-un moment în care datoria publică a SUA a depășit 40 de trilioane de dolari, iar ministerele japoneze se pregătesc să solicite sume record pentru următorul buget.

În Japonia, randamentul obligațiunilor guvernamentale pe 10 ani a urcat la 3%, cel mai ridicat nivel din septembrie 1996. Randamentul pe cinci ani a atins un record de 2,26%, iar cel pe doi ani a urcat la 1,795%, maximul ultimilor 31 de ani.

Și în SUA, randamentul titlurilor de Trezorerie pe 10 ani a ajuns la 4,786%, cel mai ridicat nivel din ianuarie anul trecut.

Presiunile s-au extins și în Australia, unde randamentele pe 10 ani au înregistrat cea mai puternică creștere din ultimele cinci luni. Traderii pun o parte din această mișcare pe seama temerilor că investitorii japonezi ar putea reduce achizițiile de datorie australiană, dacă randamentele interne din Japonia devin mai atractive.

În Europa, randamentul obligațiunilor germane pe 10 ani, reper pentru zona euro, a urcat la 3,34%, cel mai ridicat nivel din 2011.

Pentru Japonia, pragul de 3% are și o semnificație psihologică. Titlurile de stat japoneze au fost mult timp considerate un reper de stabilitate pentru piețele globale de venit fix, însă această percepție începe să se schimbe.

„Este o schimbare reală de regim. Obligațiunile japoneze au fost mult timp ancora piețelor globale de venit fix. Acum situația s-a inversat”, a declarat Prashant Newnaha, strateg senior la TD Securities.

Creșterea randamentelor complică și situația fiscală a Japoniei, care are cea mai mare datorie publică din lumea dezvoltată raportată la dimensiunea economiei, într-un moment în care premierul Sanae Takaichi pregătește noi investiții ample.

Masahiko Loo, strateg la State Street Investment Management, spune că investitorii cer acum o compensație tot mai mare pentru a deține obligațiuni pe termen lung, pe fondul competiției dintre emisiunile suverane și nevoile de finanțare ale companiilor.

„Investitorii în obligațiuni sunt mai puțin preocupați de creșterea economică și tot mai concentrați pe inflație și ofertă”, a explicat acesta.

Piețele pariază tot mai mult și pe o majorare de dobândă din partea Băncii Japoniei chiar în această lună, după o serie de declarații mai dure ale oficialilor. În paralel, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a intensificat presiunile asupra autorităților japoneze pentru o politică monetară mai restrictivă.

Și Rezerva Federală americană este percepută ca fiind mai aproape de noi majorări de dobândă, după tonul ferm adoptat de președintele Fed, Kevin Warsh, la reuniunea de la Jackson Hole.

În acest context, investitorii se tem că unele bănci centrale ar putea fi deja în urma inflației și că, dacă nu acționează suficient de repede, piețele vor face ajustarea prin creșterea brutală a randamentelor.