Moldovenii au depășit pragul de 200 de miliarde de lei în bănci

Masa monetară din Republica Moldova a depășit pragul de 200 de miliarde de lei în luna iunie 2026, în timp ce volumul creditelor acordate economiei a continuat să crească, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Conform BNM, baza monetară a constituit 85,59 miliarde de lei, în creștere cu 1,7% față de luna mai și cu 5,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Masa monetară M3, care reflectă lichiditatea totală din economie, a ajuns la 200,35 miliarde de lei, marcând o creștere lunară de 1,1% și una anuală de 13,7%.

În același timp, populația și companiile au continuat să economisească. Soldul depozitelor bancare a urcat la 147,71 miliarde de lei, în creștere cu 1,4% față de luna precedentă și cu 13,9% în ritm anual. Evoluția a fost susținută atât de majorarea depozitelor în lei (+1,1%), cât și a celor în valută (+1,9%).

Un ritm și mai pronunțat de creștere a fost înregistrat la creditele acordate economiei. Soldul cererilor față de economie a ajuns la 116,94 miliarde de lei, cu 2,5% peste nivelul din luna mai și cu 23,4% mai mare decât în iunie 2025.

Potrivit BNM, creditele în moneda națională au crescut cu 1,7% într-o singură lună, iar cele în valută, exprimate în lei, au avansat cu 4,9%. Exprimate în euro, creditele în valută au însumat 1,397 miliarde de euro, în creștere cu 4,7% față de luna precedentă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#leu #bani #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi