Șoc la pompă peste Prut! Criza carburanților din România poate lovi și Republica Moldova

23 Iul. 2026, 10:22
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
23 Iul. 2026, 10:22 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

România riscă să se confrunte cu o criză majoră pe piața carburanților, după ce livrările de țiței prin sistemul Consorțiului Conductei Caspice (CPC) către terminalul rusesc Novorossiisk au fost întrerupte, avertizează Adrian Negrescu, managerul companiei de consultanță Frames.

Potrivit acestuia, întreruperea transportului, cauzată de atacurile repetate asupra petrolierelor din Marea Neagră, ar putea afecta direct aprovizionarea rafinăriilor românești și ar duce la scumpiri semnificative la pompă.

„Ceea ce anticipam încă de acum câteva luni, că dacă kazahii opresc livrările riscăm să avem penurie de carburanți, riscă să devină realitate”, afirmă Negrescu.

Expertul subliniază că România își acoperă aproximativ 77% din necesarul de țiței din import, iar circa 63% din aceste importuri provin din Kazahstan. În consecință, aproximativ jumătate din petrolul procesat în rafinăriile românești este de origine kazahă.

Cele mai expuse sunt rafinăriile Petromidia, alimentată aproape integral cu țiței kazah, și Petrobrazi, care utilizează, de asemenea, cantități importante de petrol provenit din Kazahstan.

Negrescu avertizează că orice perturbare de durată a exporturilor kazahe poate afecta atât disponibilitatea benzinei și motorinei, cât și prețurile plătite de șoferi.

În opinia sa, autoritățile de la București ar trebui să trateze situația ca pe o prioritate națională, inclusiv prin declararea stării de urgență energetică și identificarea rapidă a unor surse alternative de aprovizionare cu țiței și motorină.

„Dacă problemele cu kazahii vor continua pe o perioadă mai lungă de timp, nu este exclus să ajungem la restricționarea consumului dacă nu vom găsi surse alternative de petrol și, mai ales, de motorină, acolo unde importăm 80% din necesar”, susține acesta.

Managerul Frames consideră că statul trebuie să verifice și existența stocurilor reale de carburanți și să controleze strict exporturile pentru a evita agravarea situației.

Republica Moldova importă carburanții preponderent din România. Cel mai mare este grupul Rompetrol, controlat de kazahi și care dețin în România cea mai mare rafinărie, Petromidia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.