Mold-Street: De ce Guvernul a numit un nou reprezentant în Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti

05 Iul. 2021, 15:51
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
05 Iul. 2021, 15:51 // Actual //  MD Bani

Guvernul, condus de premierul interimar Aureliu Ciocoi, l-a desemnat pe Ion Răuleţ reprezentant al Guvernului în Portul Internațional Liber Giurgiulești, scrie Mold-Stree.com.

Decizia a fost luată la propunerea Ministerului Economiei și Infrastructurii, fără a fi prezentată vreo motivare a acestei desemnări.

Ion Răuleţ este din 2017 consultant principal al Direcţiei politici economice şi mediul de afaceri a Ministerului Economiei şi Infrastructurii, iar anterior, din 2008 și până în 2014, a fost consultant și apoi consultant superior în cadrul aceleaiși instituții.

Datele publice arată că desemnarea lui Răuleț are loc la doar câteva zile după demisia Tatianei Onufrei din funcţia de şef-adjunct al Direcției politici economice și mediul de afaceri din cadrul MEI. Tatiana Onufrei ocupa din mai 2019 şi postul de reprezentant al Guvernului în Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti (PILG).

Plecarea ei are loc în contextul în care Ministerul Economiei s-a lăsat atras de partea BERD în litigiul pentru controlul asupra Portului Giurgiuleşti.

Potrivit informației prezentate de către BERD, începând cu 7 mai 2021, instituția financiară a devenit unicul beneficiar final al Danube Logistics SRL, operatorul PILG, tranzacția în acest sens fiind realizată în afara țării, valoarea ei fiind potrivit datelor oficiale doar 1.000 de euro.

Mai exact, în Cipru, unde BERD a preluat controlul firmei Thomo Invest LTD deținută anterior de Thomas Moser, fostul director la Danube Logistics, care a fost condamnat la plata unor despăgubiri de circa 10 milioane dolari, companiei Bemol Retail.

Ministerul Economiei menționa într-un comunicat că. în raporturile juridice dintre Guvern și investitorul general Danube Logistics SRL (al cărui beneficiar final a devenit BERD, începând cu 7 mai), nu au intervenit careva modificări ce lezează drepturile de proprietate ale statului asupra Portului și terenului de amplasare.

BERD susține că Acordul de investiții semnat în 2004, de Guvern cu grupul Azpetrol, la care nu a fost parte banca, nu cere o astfel de aprobare.

„Articolul 13.1 din Acordul din 2004 cere aprobarea guvernului în cazul cesiunii de către orice parte a drepturilor și/sau obligațiilor sale, nu în cazul schimbării controlului. Danube Logistics nu a transferat niciunul dintre drepturile sau obligațiile sale. Danube Logistics rămâne parte contractantă la Acord și, prin urmare, articolul 13.1 nu este incident situației”, consideră Banca.

Pe de altă parte, specialiștii susțin că Guvernul s-a lăsat atras într-o cursă și s-ar putea trezi cu un litigiu de zeci de milioane de dolari.

Realitatea Live

04 Ian. 2026, 14:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
04 Ian. 2026, 14:11 // Actual //  Ursu Victor

China și Statele Unite sunt cei mai mari cumpărători ai petrolului exportat de Venezuela în anul 2024, potrivit datelor publicate de World Visualized. În total, exporturile de țiței ale Venezuelei se ridică la aproximativ 772.000 de barili pe zi, în pofida sancțiunilor internaționale și a infrastructurii energetice degradate.

Pe primul loc se află China, care importă în medie 351.000 de barili pe zi, reprezentând aproape jumătate din totalul exporturilor venezuelene. O mare parte din aceste livrări sunt utilizate pentru rambursarea datoriilor istorice ale Caracasului față de Beijing.

Statele Unite ale Americii ocupă locul al doilea, cu 222.000 de barili pe zi, importurile fiind reluate parțial după relaxarea temporară a unor sancțiuni, în special pentru rafinăriile americane capabile să proceseze petrol greu.

Pe locul al treilea se situează Europa, cu aproximativ 75.000 de barili pe zi, urmată de India – 63.000 de barili pe zi. Cuba importă circa 32.000 de barili pe zi, în baza acordurilor energetice bilaterale, iar alți cumpărători mai mici cumulează aproximativ 29.000 de barili pe zi.

Deși Venezuela deține cele mai mari rezerve de petrol din lume, nivelul exporturilor rămâne mult sub potențialul maxim, din cauza sancțiunilor, lipsei investițiilor și infrastructurii învechite. Dependența de un număr restrâns de cumpărători face ca econo