Cine a luat locul Anei Panov la Curtea de Apel Chișinău? Este judecător din anul 1991

Magistrata Ana Panov nu mai este președinte interimar al Curții de Apel Chișinău, asta după ce membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au votat împotriva candidaturii judecătoarei. Prin urmare, CSM l-a numit în această funcție pe judecătorul Anatolie Minciună. Decizia a fost luată astăzi, 14 septembrie, scrie Realitatea.md.

Minciuna este judecător din 1991. Mai întâi a activat la Judecătoria populară a raionului Octombrie din Chişinău, apoi a devenit vicepreşedinte la Judecătoria sectorului Râşcani.

În 2008, a fost promovat la Curtea de Apel Chişinău.

Amintim că Ana Panov, șefa interimară a Curții de Apel Chișinău a „zburat” din funcție, la aproape trei luni de când a preluat interimatul atribuțiilor de la Vladislav Clima, după ce Consiliul Superior al Magistraturii a fost sesizat privind „activitatea ei defectuoasă”.

Demersul vine după ce Panov a decis să modifice dispoziția nr. 29 cu privire la componența completurilor de judecători și schimbarea unor magistrați din Colegiul civil în cel penal, document care a pertubat activitatea magistraților de la CA și a provocat o criză majoră în peste 2 800 de dosare.

Sesizarea a „venit”, de altfel, inclusiv și după ce în presă au apărut informații și investigații despre averea pe care o deține familia Panov, mai multe afaceri în agricultură şi comerţ, zeci de metri pătraţi de spaţii comerciale şi peste 200 de hectare de teren agricol.

Se mai știe că Ana Panov este mătușa avocatului lui Veaceslav Platon, Ion Crețu.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.