Cine a luat locul Anei Panov la Curtea de Apel Chișinău? Este judecător din anul 1991

14 Sept. 2021, 15:10
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
14 Sept. 2021, 15:10 // Actual //  MD Bani

Magistrata Ana Panov nu mai este președinte interimar al Curții de Apel Chișinău, asta după ce membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au votat împotriva candidaturii judecătoarei. Prin urmare, CSM l-a numit în această funcție pe judecătorul Anatolie Minciună. Decizia a fost luată astăzi, 14 septembrie, scrie Realitatea.md.

Minciuna este judecător din 1991. Mai întâi a activat la Judecătoria populară a raionului Octombrie din Chişinău, apoi a devenit vicepreşedinte la Judecătoria sectorului Râşcani.

În 2008, a fost promovat la Curtea de Apel Chişinău.

Amintim că Ana Panov, șefa interimară a Curții de Apel Chișinău a „zburat” din funcție, la aproape trei luni de când a preluat interimatul atribuțiilor de la Vladislav Clima, după ce Consiliul Superior al Magistraturii a fost sesizat privind „activitatea ei defectuoasă”.

Demersul vine după ce Panov a decis să modifice dispoziția nr. 29 cu privire la componența completurilor de judecători și schimbarea unor magistrați din Colegiul civil în cel penal, document care a pertubat activitatea magistraților de la CA și a provocat o criză majoră în peste 2 800 de dosare.

Sesizarea a „venit”, de altfel, inclusiv și după ce în presă au apărut informații și investigații despre averea pe care o deține familia Panov, mai multe afaceri în agricultură şi comerţ, zeci de metri pătraţi de spaţii comerciale şi peste 200 de hectare de teren agricol.

Se mai știe că Ana Panov este mătușa avocatului lui Veaceslav Platon, Ion Crețu.

 

07 Iun. 2026, 09:18
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Iun. 2026, 09:18 // Actual //  Ursu Victor

Deficitul bugetului federal al Rusia a continuat să se adâncească în primele cinci luni ale anului 2026, ajungând la 6 trilioane de ruble, echivalentul a aproximativ 66 de miliarde de euro. Potrivit datelor preliminare publicate de Ministerul rus al Finanțelor, deficitul reprezintă 2,6% din PIB-ul țării.

Nivelul deficitului este de două ori mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut și depășește cu aproximativ 60% ținta anuală stabilită de autorități. Pentru întreg anul 2026, guvernul rus a prevăzut un deficit de 3,79 trilioane de ruble, adică aproximativ 42 de miliarde de euro.

Ministrul rus al Finanțelor, Anton Siluanov, a admis recent că deficitul bugetar va fi mai mare decât s-a estimat inițial, însă a susținut că acest lucru nu va necesita o creștere semnificativă a împrumuturilor interne.

Datele oficiale arată că veniturile care nu provin din petrol și gaze au crescut cu 12,4%, până la 11,8 trilioane de ruble (circa 130 de miliarde de euro). Totuși, veniturile totale ale bugetului au avansat cu doar 0,3%, până la 14,8 trilioane de ruble (aproximativ 163 de miliarde de euro), din cauza prăbușirii cu aproape 30% a încasărilor din sectorul petrolier și gazier.

În același timp, cheltuielile statului au crescut cu 17%, ajungând la 20,8 trilioane de ruble, echivalentul a aproape 229 de miliarde de euro. Acestea reprezintă deja 47,2% din totalul cheltuielilor planificate pentru întreg anul.

Ministerul Finanțelor de la Moscova estimase inițial o majorare anuală a cheltuielilor de doar 2,7%, însă ritmul actual sugerează o depășire semnificativă a planului bugetar.

Totodată, Anton Siluanov a lăsat să se înțeleagă că obiectivul de eliminare a deficitului primar al bugetului federal a fost amânat din nou și nu va putea fi atins înainte de anul 2029.

La rândul său, viceguvernatorul Banca Centrală a Rusiei, Alexei Zabotkin, a avertizat că întârzierea echilibrării finanțelor publice ar putea influența politica monetară și nivelul dobânzilor.

Anul trecut, deficitul bugetar al Rusiei a ajuns la 5,7 trilioane de ruble (aproximativ 63 de miliarde de euro), de aproape cinci ori peste nivelul prevăzut inițial și cel mai ridicat raportat la PIB de la pandemia din 2020.

Potrivit presei ruse, Ministerul Finanțelor intenționează să modifice parametrii bugetului federal pentru 2026 fără dezbateri publice ample în Parlament, pe fondul presiunilor crescânde asupra finanțelor statului generate de cheltuielile în creștere și de diminuarea veniturilor din exporturile energetice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!