Cine a luat locul Anei Panov la Curtea de Apel Chișinău? Este judecător din anul 1991

Magistrata Ana Panov nu mai este președinte interimar al Curții de Apel Chișinău, asta după ce membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au votat împotriva candidaturii judecătoarei. Prin urmare, CSM l-a numit în această funcție pe judecătorul Anatolie Minciună. Decizia a fost luată astăzi, 14 septembrie, scrie Realitatea.md.

Minciuna este judecător din 1991. Mai întâi a activat la Judecătoria populară a raionului Octombrie din Chişinău, apoi a devenit vicepreşedinte la Judecătoria sectorului Râşcani.

În 2008, a fost promovat la Curtea de Apel Chişinău.

Amintim că Ana Panov, șefa interimară a Curții de Apel Chișinău a „zburat” din funcție, la aproape trei luni de când a preluat interimatul atribuțiilor de la Vladislav Clima, după ce Consiliul Superior al Magistraturii a fost sesizat privind „activitatea ei defectuoasă”.

Demersul vine după ce Panov a decis să modifice dispoziția nr. 29 cu privire la componența completurilor de judecători și schimbarea unor magistrați din Colegiul civil în cel penal, document care a pertubat activitatea magistraților de la CA și a provocat o criză majoră în peste 2 800 de dosare.

Sesizarea a „venit”, de altfel, inclusiv și după ce în presă au apărut informații și investigații despre averea pe care o deține familia Panov, mai multe afaceri în agricultură şi comerţ, zeci de metri pătraţi de spaţii comerciale şi peste 200 de hectare de teren agricol.

Se mai știe că Ana Panov este mătușa avocatului lui Veaceslav Platon, Ion Crețu.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai multe companii-fanion ale Europei – între care constructorul auto Mercedes-Benz și grupul de lux LVMH – conduc o campanie corporativă menită să îmblânzească răspunsul Bruxelles-ului la noile amenințări comerciale lansate de Donald Trump, scrie Bloomberg. Executivi ai unor grupuri din industria auto, bunuri de lux și băuturi spirtoase au avut întâlniri neoficiale cu oficiali americani și au presat capitalele europene să ajungă rapid la un acord pentru a evita o escaladare tarifară.

Potrivit surselor citate, lobby-ul include solicitarea de a scoate produse-simbol ale Statelor Unite – precum bourbonul – de pe lista de exporturi vizate de represaliile Uniunii Europene, în speranța că Washingtonul va renunța la taxele anunțate de până la 50 % pe automobile și metale. Miza este deadline-ul din 9 iulie, dată la care Casa Albă ar putea oficializa noile tarife.

Comisia Europeană a pregătit o listă de contramăsuri ce ar putea taxa exporturi americane în valoare de circa 95 miliarde EUR, însă presiunile unor state membre și ale marilor grupuri industriale ar putea reduce pachetul de răspuns cu până la 70 miliarde EUR, spun sursele Bloomberg.

Industria europeană, îngrijorată de pierderile de piață și marjele tot mai subțiri pe piața americană, militează deschis – dar și pe canale diplomatice discrete – pentru un compromis rapid care să evite un nou război comercial transatlantic. Dacă negocierile eșuează, Bruxelles-ul ar putea activa setul de tarife de represalii chiar din luna august, lovind exporturi americane de agricultură, băuturi spirtoase și produse industriale.

De partea cealaltă, Trump susține că noile taxe sunt menite să „echilibreze” relațiile comerciale și să stimuleze producția în SUA, însă analiștii avertizează că un ciclu de tarife și contra-tarife ar afecta lanțuri de aprovizionare de miliarde și ar pune presiune pe creșterea economică de ambele părți ale Atlanticului.

Decizia finală a UE va depinde de rezultatul negocierilor de ultim moment, dar lobby-ul corporativ arată cât de mult cântărește sectorul privat în conturarea politicilor comerciale europene, atunci când locurile de muncă și profitabilitatea sunt puse în joc.