Einar Vallbaum, consulul onorific al Republicii Moldova în Estonia: „Mai puține vorbe și mai multe fapte”

A descoperit Republica Moldova cu mai mulți ani în urmă, pe vremea când lucra în calitate de șofer de curse internaționale, și a simțit un atașamet deosebit față de această țară și de oamenii ei, despre care spune că sunt ospitalieri și cu inimă mare. Este din Estonia, o țară puțin mai mare decât Republica Moldova, care marchează de asemenea în acest an 30 de ani de la restaurarea independenței, dar care a reușit în această perioadă să facă progrese majore pe calea sa de dezvoltare și de la care țara noastră are multe de învățat. În acest articol vă propunem să-l cunoașteți pe Einar Vallbaum, consulul onorific al Republicii Moldova în Estonia și unul dintre cei 15 campioni ai schimbării, desemnați în cadrul „Champions of Change 2021”, un proiect realizat de Laboratorului de Inițiative pentru Dezvoltare (LID Moldova) în colaborare cu Friedrich Naumann Foundation for Freedom.

„Am cunoscut Republica Moldova drept o țară însorită și cu oameni mărinimoși. Pe acea vreme eram șofer și aduceam struguri din Moldova. Într-o bună zi, din cauza unei ploi puternice, am rămas blocați pe un câmp și nu am putut efectua cursa planificată. Se întâmpla ca în acea zi să fie ziua mea de naștere și așa am avut parte de prima mea petrecere în stil moldovenesc. Îmi amintesc și acum de acea zi de naștere pe care mi-au organizat-o localnicii, cu muzică și dansatori în costume tradiționale. Să spun că am rămas uimit, ar însemna să nu spun nimic”.

Peste ani devenise guvernator al regiunii Laane-Virumaa din Estonia și, cunoscându-l pe ambasadorul de atunci al Republicii Moldova la Tallin, Victor Guzun, a hotărât să facă ceva bun pentru țara care-l cucerise cu ani în urmă și care avea un loc special în inima sa. Datorită inițiativelor și implicării sale, Republica Moldova a primit donații pentru instituții medicale, poliție, iar relațiile dintre moldoveni și estonieni au devenit mai apropiate.

„Relațiile dintre Estonia și Republica Moldova se bazează în primul rând pe conexiunile sociale dintre oameni. Și Republica Moldova, și Estonia sunt două țări mici cu o soartă asemănătoare, fiind afectate de puterea unei țări mai mari. Acesta este unul dintre lucrurile care ne leagă.

Sunt multe lucruri pe care le putem învăța unii de la alții. Spre exemplu, estonienii pot să învețe de la moldoveni să fie prietenoși și săritori la nevoie. În același timp, moldovenii pot învăța de la estonieni cum să fie ordonați și consecvenți”.

Deși ambele țări și-au declarat independența față de Uniunea Sovietică aproximativ în aceeași perioadă, căile pe care le-au parcurs cele două state în ultimele trei decenii sunt foarte diferite. Estonia a reușit să facă progrese semnificative în anii de după independență, iar în anul 2004 a devenit membră a Uniunii Europene. Einar Vallbaum consideră că, pentru ca Republica Moldova să urmeze exemplul Estoniei, e necesar să avem un consens național privind calea de dezvoltare pe care ne dorim să o urmăm.

„Acum în Estonia lucrurile stau complet diferit. Putem spune că am atins un nivel înalt de dezvoltare și în prezent nu avem o provocare sau un obiectiv major pe care ne propunem să-l atingem. Probabil, la această etapă noi ar trebui să ne preocupăm mai mult de problemele noastre din interior, unde avem încă mult de muncit.

Cât privește Republica Moldova, în opinia mea, la această etapă țara are nevoie de un consens politic pentru a se mișca în direcția corectă de dezvoltare. Ar mai fi necesară o restructurare a nivelul administrațiilor locale și lichidarea corupției, pentru ca statul să se apropie mai mult de Uniunea Europeană. Pentru aceasta e absolut necesar ca Moldova să fie consecventă și cooperantă în demersul ei de integrare europeană”.

Deși ca suprafață Estonia este o țară mai mare decât Republica Moldova, numărul populației este practic de trei ori mai mic. Totuși, într-o anumită perioadă, și Estonia a fost afectată de fenomenul migrației, mulți dintre cetățenii ei alegând să emigreze în Finlanda, pentru un trai mai bun. Einar Vallbaum susține că, urmând exemplul Estoniei, Republica Moldova poate diminua acest fenomen doar prin ridicarea calității vieții oamenilor.

„Standardele de viață trebuie să crească, oamenii trebuie să știe că primesc un salariu similar cu cel din străinătate și atunci nu-și vor părăsi țara într-un număr atât de mare”.

Cel mai de preț sfat pe care îl oferă consolul onorific al Republicii Moldova în Estonia fiecăruia dintre noi, pentru a schimba spre bine societatea în care trăim cu forțele proprii, este: „Mai puține vorbe și mai multe fapte”, iar rezultatele nu vor ezita să apară în timp.

LID Moldova este o organizație independentă, non-profit, înființată în anul 2019, de către un grup de tineri profesioniști, lideri de opinie și specialiști în domeniile lor de activitate.

Champions of Change 2021 este un proiect implementat de Laboratorul de Inițiative pentru Dezvoltare (LID Moldova), cu sprijinul Fundației Friedrich Naumann pentru Libertate, Biroul pentru România și Republica Moldova. Opiniile exprimate aparțin vorbitorilor și nu reflectă neapărat poziția FNF și LID Moldova.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul întârzie achitarea despăgubirilor către doi mari agenți economici din sectorul creșterii porcilor, deși certificatele de constatare a pagubelor au fost emise, iar acțiunile în instanță ar avea drept scop tergiversarea plăților, după sacrificarea a zeci de mii de animale din primăvara anului trecut urmare a unui focar major de pestă porcină africană (PPA).

„Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. Nu vreau să ne legăm de sume, ci de faptul că certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat într-o conferință de presă Serghei Ivanov, președintele Comisiei economie buget și finanțe.

Potrivit acestuia, cele două companii vizate asigurau aproximativ 45% din necesarul de carne de porc al Republicii Moldova, iar situația creată riscă să afecteze grav atât piața internă, cât și climatul investițional din domeniul agroalimentar.

Ivanov a atras atenția că, în paralel, importurile de carne de porc au crescut constant. „Cantitățile de carne de porc importate au crescut de la circa 6 mii de tone, anual fiind majorate cu aproximativ 500 de mii de tone. Mai mult, în 2028 urmează să fie eliminate complet cotele și taxele la import”, a menționat deputatul.

În opinia sa, mesajul transmis investitorilor este unul descurajator. „Semnalul pe care îl recepționează orice investitor sau cetățean care vrea să investească în Republica Moldova, inclusiv în creșterea porcilor, este negativ, văzând atitudinea statului față de agenții economici loviți de o asemenea nenorocire, prin neplata la timp a despăgubirilor”, a subliniat Ivanov.

Despăgubirile solicitate se ridică la 197 de milioane de lei pentru compania Porco Bello din localitatea Roșcani, și la 140 de milioane de lei pentru compania Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două întreprinderi asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc de pe piața Republicii Moldova.

Doar la ferma din Roșcani, autoritățile au sacrificat 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de președintele Comisiei agricultură.