De unde apar banii? Mituri și realitate

Te-ai întrebat vreodată de unde vin banii? La sigur ai auzit mai multe mituri la acest subiect. De exemplu, unii consideră că banii sunt emiși numai și numai de Banca Națională a Moldovei, ceea ce nu este adevărat. În cadrul podcastului „De unde vin banii” cu Vitalie Condrațchi, BNM oferă unele precizări.

„Lucrurile sunt adevărate dacă ne referim la tipărirea leilor. Însă, este interesant că Banca Națională a pus în circulație bancnote de doar 23 de miliarde de lei, pe când, în economie sunt peste 87 de miliarde.”

În acest podcast, Guvernatorul BNM, Octavian Armașu ne spune de unde vin banii.

„În general, banii sunt emiși de Banca Națională conform activelor pe care le deține, care circulă și devin instrumente de schimb între agenții economici, instituțiile financiare. Sigur că banii încep a circula, a se multiplica, iar mecanismul este simplu. Atunci când banii ajung la o bancă, să presupunem că banca acordă un credit unui agent economic sau unei persoane fizice, la rândul lor, agentul economic sau persoana fizică cheltuie acești bani, devin venitul cuiva. Acel cineva a primit banii, vine, îi depune la depozit, poate nu toți, o parte din ei. O parte din banii depuși la depozit, Banca Națională îi ia înapoi sub formă de rezerve obligatorii, iar cealaltă parte este oferită în continuare drept credit de către banca comercială. În acest fel suma se diminuează, dar se multiplică în același timp.”

Numerarul, banii fizici pe care îi păstrăm în portmoneu sau sub saltea, în limbajul bancar se numesc masa monetară M0 sau banii Băncii Naționale. Aici nu se includ banii fizici deținuți în casierie de băncile comerciale și de Banca Națională.

M3 conține banii fizici, depozitele, creditele populației și ale agenților economici în lei și valută. Toți acești bani, pe care nu îi putem ține în mână și care există doar ca niște cifre, biți în calculatoare se numesc masa monetară M3 sau totalul de bani existenți într-o economie.

Podcastul face parte din proiectul „Învață! Dă sens banilor” desfășurat de Banca Națională împreună cu alte instituții.

#Educație Financiară #bani #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Alexandru Munteanu a declarat că decizia Franța de a interzice anumite produse alimentare care conțin reziduuri de pesticide neaprobate în Uniunea Europeană nu este de natură să afecteze direct Republica Moldova.

Întrebat despre impactul măsurii, șeful Guvernului a precizat că subiectul a fost discutat inclusiv la nivel guvernamental, în cadrul întrevederilor de la Davos. Potrivit acestuia, autoritățile franceze au transmis că restricțiile vizează toate statele terțe, nu doar Republica Moldova, și reprezintă un răspuns la depistarea unor ingrediente toxice în anumite produse agroalimentare importate.

„Cunoscând produsele noastre, de calitate bună, nu credem că vom fi afectați de aceste măsuri. Continuăm dialogul cu partenerii francezi, dar este și un mesaj către producătorii autohtoni să fie foarte atenți”, a spus premierul. Alexandru Munteanu a subliniat că marii producători sunt, de regulă, prudenți, însă a recomandat verificări suplimentare, inclusiv cu sprijinul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, pentru a exista certitudinea că produsele nu conțin nici măcar doze admise de pesticide.

Începând cu 8 februarie 2026, Franța va suspenda importul și comercializarea unor produse alimentare provenite din afara Uniunii Europene dacă sunt detectate reziduuri de substanțe active neaprobate în UE. Măsura se aplică atât produselor proaspete, cât și celor procesate și vizează, printre altele, mere, pere, caise, cireșe, piersici, prune, struguri de masă și pentru vin, legume, cereale, miere și alte produse apicole.