De unde apar banii? Mituri și realitate

15 Dec. 2021, 14:41
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
15 Dec. 2021, 14:41 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

Te-ai întrebat vreodată de unde vin banii? La sigur ai auzit mai multe mituri la acest subiect. De exemplu, unii consideră că banii sunt emiși numai și numai de Banca Națională a Moldovei, ceea ce nu este adevărat. În cadrul podcastului „De unde vin banii” cu Vitalie Condrațchi, BNM oferă unele precizări.

„Lucrurile sunt adevărate dacă ne referim la tipărirea leilor. Însă, este interesant că Banca Națională a pus în circulație bancnote de doar 23 de miliarde de lei, pe când, în economie sunt peste 87 de miliarde.”

În acest podcast, Guvernatorul BNM, Octavian Armașu ne spune de unde vin banii.

„În general, banii sunt emiși de Banca Națională conform activelor pe care le deține, care circulă și devin instrumente de schimb între agenții economici, instituțiile financiare. Sigur că banii încep a circula, a se multiplica, iar mecanismul este simplu. Atunci când banii ajung la o bancă, să presupunem că banca acordă un credit unui agent economic sau unei persoane fizice, la rândul lor, agentul economic sau persoana fizică cheltuie acești bani, devin venitul cuiva. Acel cineva a primit banii, vine, îi depune la depozit, poate nu toți, o parte din ei. O parte din banii depuși la depozit, Banca Națională îi ia înapoi sub formă de rezerve obligatorii, iar cealaltă parte este oferită în continuare drept credit de către banca comercială. În acest fel suma se diminuează, dar se multiplică în același timp.”

Numerarul, banii fizici pe care îi păstrăm în portmoneu sau sub saltea, în limbajul bancar se numesc masa monetară M0 sau banii Băncii Naționale. Aici nu se includ banii fizici deținuți în casierie de băncile comerciale și de Banca Națională.

M3 conține banii fizici, depozitele, creditele populației și ale agenților economici în lei și valută. Toți acești bani, pe care nu îi putem ține în mână și care există doar ca niște cifre, biți în calculatoare se numesc masa monetară M3 sau totalul de bani existenți într-o economie.

Podcastul face parte din proiectul „Învață! Dă sens banilor” desfășurat de Banca Națională împreună cu alte instituții.

04 Nov. 2026, 15:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
04 Nov. 2026, 15:27 // Actual //  Grîu Tatiana

Bunurile provenite din activitățile grupărilor criminale ar putea fi confiscate chiar dacă dosarul în care au fost descoperite s-a încheiat fără o condamnare. Un proiect al Ministerului Justiției introduce „confiscarea autonomă”, o procedură prin care procurorul va putea cere separat instanței să decidă ce se întâmplă cu aceste bunuri, inclusiv după o achitare definitivă sau după încetarea urmăririi penale.

Măsura ar putea fi aplicată dacă procurorul prezintă probe că bunurile provin din activitățile unui grup criminal organizat sau ale unei organizații criminale, că aceste activități pot genera câștiguri mari și că formele de confiscare specială sau extinsă nu pot fi folosite. Procurorul va trebui să demonstreze proveniența infracțională a bunurilor, fără să fie obligat să identifice fiecare infracțiune din care acestea provin.

Judecătorii vor putea lua în calcul diferența semnificativă dintre valoarea bunurilor și veniturile legale ale persoanei care le deține, lipsa unei surse legale plauzibile, dar și legăturile cu persoane asociate unei grupări criminale, dacă acestea pot explica modul în care au fost obținute bunurile.

Proiectul stabilește și o limită de timp. Măsura ar putea viza bunurile dobândite în decurs de cinci ani dinaintea faptei investigate, precum și pe cele dobândite ulterior, până când procurorul sesizează instanța. Pentru fapta în dosarul căreia au fost identificate bunurile, legea trebuie să prevadă o pedeapsă maximă de cel puțin patru ani de închisoare.

Procurorul ar putea solicita confiscarea și după suspendarea urmăririi penale în cazurile prevăzute de proiect. După suspendarea sau încetarea urmăririi penale, acesta va putea cere Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale să continue verificările financiare pentru a stabili dacă sunt întrunite condițiile pentru confiscare.

Instanța ar urma să examineze cererea în cel mult trei luni și va putea pune bunurile sub sechestru pe durata procedurii. Proprietarii și celelalte persoane ale căror drepturi pot fi afectate vor avea dreptul la avocat, la consultarea dosarului, la audiere și la contestarea hotărârii. Bunurile deținute de terți de bună-credință sunt exceptate de la confiscarea autonomă.