Rușii bogați cumpără case în Istanbul și Dubai pentru a ocoli sancțiunile occidentale

29 Mart. 2022, 11:03
 // Categoria: Slider // Autor:  MD Bani
29 Mart. 2022, 11:03 // Slider //  MD Bani

Ruşii înstăriţi încep să investească în proprietăţi imobiliare din Turcia şi Emiratele Arabe Unite, căutând un paradis financiar în contextul sancţiunilor occidentale impuse Moscovei după invadarea Ucrainei. Reprezentanții firmelor imobiliare au confirmat aceste informații, fiind intervievați de Reuters.

„Vindem în fiecare zi până la şapte sau opt unităţi unor clienţi ruşi”, spune Gul Gul, co-fondatorul firmei imobiliare Golden Sign din Istanbul. „Cumpără cu bani gheaţă, deschid conturi bancare în Turcia sau aduc aur”, precizează Gul.

La Dubai, Thiago Caldas, directorul companiei imobiliare Modern Living, spune că a angajat trei agenţi vorbitori de limba rusă pentru a se întâlni cu clienţii ruşi, al căror număr a crescut de zece ori comparativ cu situaţia din urmă cu un an, conform Agerpres.

Sancţiunile occidentale impuse Rusiei după data de 24 februarie vizează excluderea mai multor bănci ruseşti din sistemul interbancar SWIFT şi ţintesc oligarhi consideraţi apropiaţi de preşedintele Vladimir Putin.

Chiar dacă Turcia şi Emiratele Arabe Unite au criticat ofensiva Rusiei în Ucraina, Guvernul de la Ankara s-a opus adoptării unor sancţiuni  împotriva Rusiei iar cele două ţări au păstrat relaţii relativ bune astfel că există în continuare zboruri directe între Moscova şi Istanbul, ceea ce oferă ruşilor, şi banilor lor, o oportunitate de investiţii.

„Este vorba de ruşi înstăriţi dar nu de oligarhi. Ei găsesc modalităţi de a-şi aduce banii în Turcia. Sunt clienţi care cumpără chiar şi trei-cinci apartamente”, subliniază co-fondatorul firmei imobiliare Golden Sign, una dintre cele zece companii imobiliare intervievate de Reuters.

Rușii sunt de ani de zile mari cumpărători de proprietăți în Turcia, după iranieni și irakieni, însă jucătorii din imobiliare spun că a existat o creștere abruptă a cererii în ultimele săptămâni.

Deși încă este devreme, jucătorii din industrie își măresc conturile. În februarie, în contextul trupelor masate la granița Ucrainei, înainte de a avansa, rușii au cumpărat 509 case în Turcia, aproape dublu cât numărul celor achiziționate în 2021, potrivit datelor biroului oficial de statistică.

Datele au fost înregistrate înainte ca sancțiunile Occidentului să fie impuse, iar agenții imobiliari spuneau că se așteaptă ca cifrele să crească și mai mult, accelerând cererea care este deja mărită după ieșirea lumii din pandemia de Covid-19.

Ibrahim Babacan, a cărui companie din Istanbul construieşte şi vinde imobiliare în special cumpărătorilor străini din Turcia, spune că în trecut mulţi ruşi voiau să trăiască în staţiuni precum cele din regiunea Antalya. Acum cumpără apartamente la Istanbul pentru a-şi investi banii.

Cetățenie contra cost

Atât Turcia cât şi EAU oferă dreptul de rezidenţă pentru cei care cumpără proprietăţi imobiliare. În Turcia, străinii care plătesc 250.000 de dolari pentru o proprietate imobiliară şi o păstrează timp de trei ani pot obţine un paşaport turcesc. Pentru o sumă uşor mai mică, Dubaiul, oferă o viză de rezidenţă pe trei ani.

Apartamentele în valoare de 750.000 de dirhami (205.000 de dolari), pragul pentru acordarea vizei de rezidenţă în Dubai, au înregistrat cea mai mare cerere dar există şi proprietăţi mai scumpe pe insule artificiale precum Palm Jumeirah care au fost vândute pentru până la şase milioane de dirhami, susţin profesioniştii din sectorul imobiliarelor consultaţi de Reuters.

„Investitorii caută atât protecție a capitalului și oportunitatea de a primi o viză rezidențială în EAU pentru relocare temporară”, spune Elena Milișenkova de la agenția de imobiliare Tranio, bazată în Moscova și Berlin, care se concentrează pe clienți ruși ce cumpără proprietate peste mări.

Compania ei primise de aproape trei ori mai multe cereri de apartamente în Dubai în primele trei luni ale 2022, comparat cu aceeași perioadă de anul trecut, spune aceasta.

Unele companii spun că cererea este chiar mai mare.

„Chiar la debutul invaziei Ucrainei, am lansat o campanie în regiune şi numărul celor care ne-au contactat a fost de cel puţin zece ori mai mare decât de obicei”, a spus Thiago Caldas, directorul companiei imobiliare Modern Living. Potrivit acestui CEO, care săptămâna trecută a angajat agenţi imobiliari vorbitori de limba rusă, cumpărătorii înstăriţi par să îşi fi făcut pregătirile şi au scos fonduri din Rusia încă înainte de începutul războiului.

Pentru ruşii care au un cont bancar în Dubai, procedurile sunt relativ simple, spune Elena Timchenko, broker la firma Royal Home Real Estate care are sediul în emiratul Dubai. Unii au cerut ajutorul prietenilor sau apropiaţilor însă pentru alţii provocarea de a strânge banii a fost un obstacol până acum, a adăugat Elena Timchenko.

Tranzacții în criptomonede

Unii ruși nou-veniți în Turcia s-au chinuit să facă depozite și transferuri la bănci care sunt îngrijorate de încălcarea sancțiunilor. Măsuri suplimentare de conformare și excludere din Visa din Mastercard adaugă la dificultate.

EAU a emis un ghid pentru bănci anul trecut pentru a înăspri procedurile de identificare a tranzacțiilor suspecte în încercarea de a întrerupe fluxurile financiare ilegale. Aceasta însă nu a oprit țara, precum și în cazul Turciei, de a fi adăugată pe o listă monitorizată de FATF (Grupul de Acțiune Financiară), organizație internațională de monitorizare a infracțiunilor financiare la nivel global.

Un director de rang înalt de la o bancă din Emirate a spus că instituția efectuează aceleași verificări asupra clienților ca și înainte, și că nu a primit vreun ghid nou de la banca centrală.

În schimb, în Istanbul, dezvoltatorul imobiliar Babacan spune că până acum acei clienți ruși cu care a avut de-a face plăteau prin bănci fără probleme.

Atât Thiago Caldas cât şi Alex Cihanoglu, reprezentantul unei companii imobiliare din Istanbul, au precizat că unii ruşi folosesc banii gheaţă rezultaţi din convertirea criptomonedelor, după ce sancţiunile au făcut mai dificile transferurile financiare.

„Pot să spun că majoritatea tranzacţiilor pe care le încheiem acum sunt în criptomonede. În situaţia existentă acum pe piaţă, cu dificultăţile cu care ne confruntăm, criptomonedele sunt canalul cel mai utilizat”, a spus Thiago Caldas.

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală