Piața criptomonedelor a pierdut 200 de miliarde de dolari într-o singură zi

Bitcoin a scăzut joi, temporar, sub 26.000 de dolari pentru prima dată în ultimele 16 luni, pe fondul unei vânzări mai ample de criptomonede care a şters peste 200 de miliarde de dolari de pe întreaga piaţă într-o singură zi, transmite CNBC.

Preţul Bitcoin a scăzut joi dimineaţă până la 25.401,29 dolari, conform Coin Metrics. Este prima dată când criptomoneda a coborât sub nivelul de 27.000 de dolari din 26 decembrie 2020.

Ulterior, Bitcoin şi-a redus pierderile fiind tranzacţionată la 29.413,08 dolari pe unitate, în scădere cu 0,1%.

Ether, a doua cea mai mare monedă digitală, a scăzut la 1.704,05 dolari pe unitate. Este prima dată când moneda a scăzut sub pragul de 2.000 de dolari din iunie 2021.

Ether a recuperat ulterior din pierderi, fiind tranzacţionată în declin cu 6,5% la un preţ de 1.988,45 dolari pe unitate.

Investitorii fug de criptomonede într-un moment în care pieţele bursiere au căzut le la maximele pandemiei de coronavirus din cauza temerilor legate de creşterea preţurilor şi de deteriorarea perspectivelor economice.
Datele privind inflaţia din SUA, publicate miercuri, au arătat că preţurile pentru bunuri şi servicii au crescut cu 8,3% în aprilie, mai mult decât se aşteptau analiştii şi aproape de cel mai ridicat nivel din ultimii 40 de ani.

De asemenea, traderii sunt îngrijoraţi în privinţa monedelor de tip stablecoin, cum este Terra. TerraUSD, sau UST, ar trebui să oglindească valoarea dolarului, dar a scăzut la mai puţin de 30 de cenţi miercuri, zdruncinând încrederea investitorilor în aşa-numitul spaţiu financiar descentralizat.

Monedele stablecoin sunt ca nişte conturi bancare ale lumii cripto abia reglementate. Investitorii în monedă digitală apelează adesea la acestea pentru siguranţă, în perioadele de volatilitate a pieţelor. Dar UST, o monedă stablecoin ”algoritmică”, care este susţinută de cod mai degrabă decât de numerarul deţinut într-o rezervă, a avut probleme să se menţină o valoare stabilă, deoarece deţinătorii s-au grăbit să se retragă în masă.

Joi, UST se tranzacţiona la aproximativ 33 de cenţi, încă cu mult sub valoarea intenţionată de 1 dolar.

Luna, un alt token Terra care are un preţ flotant şi este menit să absoarbă şocurile de preţ UST, a pierdut 99% din valoarea sa şi a valorat ultima dată doar 1 cent.

Investitorii sunt speriaţi de implicaţiile pentru bitcoin. Luna Foundation Guard – un fond înfiinţat de creatorul Terra Do Kwon – a adunat o grămadă de miliarde de dolari de bitcoin pentru a sprijini UST în vremuri de criză. Teama este că Luna Foundation Guard vinde o mare parte din deţinerile sale de bitcoin pentru a-şi susţine monedele stablecoin aflate în dificultate. Acesta este un pariu riscant – nu în ultimul rând pentru că bitcoin este în sine un activ incredibil de volatil.

Consecinţele prăbuşirii Terra au dus la temeri de contagiune pe piaţă. Tether, cea mai mare monedă stablecoin din lume, a scăzut, de asemenea, joi, sub valoarea sa de 1 dolar, coborând la un moment dat la 95 de cenţi.

Economiştii s-au temut de multă vreme că Tether ar putea să nu aibă cantitatea necesară de rezerve pentru a-şi suţine legătura cu dolarul în cazul retragerilor în masă.

#cripto #investitori #scadere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom