Piața criptomonedelor a pierdut 200 de miliarde de dolari într-o singură zi

13 Mai 2022, 09:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Mai 2022, 09:15 // Actual //  bani.md

Bitcoin a scăzut joi, temporar, sub 26.000 de dolari pentru prima dată în ultimele 16 luni, pe fondul unei vânzări mai ample de criptomonede care a şters peste 200 de miliarde de dolari de pe întreaga piaţă într-o singură zi, transmite CNBC.

Preţul Bitcoin a scăzut joi dimineaţă până la 25.401,29 dolari, conform Coin Metrics. Este prima dată când criptomoneda a coborât sub nivelul de 27.000 de dolari din 26 decembrie 2020.

Ulterior, Bitcoin şi-a redus pierderile fiind tranzacţionată la 29.413,08 dolari pe unitate, în scădere cu 0,1%.

Ether, a doua cea mai mare monedă digitală, a scăzut la 1.704,05 dolari pe unitate. Este prima dată când moneda a scăzut sub pragul de 2.000 de dolari din iunie 2021.

Ether a recuperat ulterior din pierderi, fiind tranzacţionată în declin cu 6,5% la un preţ de 1.988,45 dolari pe unitate.

Investitorii fug de criptomonede într-un moment în care pieţele bursiere au căzut le la maximele pandemiei de coronavirus din cauza temerilor legate de creşterea preţurilor şi de deteriorarea perspectivelor economice.
Datele privind inflaţia din SUA, publicate miercuri, au arătat că preţurile pentru bunuri şi servicii au crescut cu 8,3% în aprilie, mai mult decât se aşteptau analiştii şi aproape de cel mai ridicat nivel din ultimii 40 de ani.

De asemenea, traderii sunt îngrijoraţi în privinţa monedelor de tip stablecoin, cum este Terra. TerraUSD, sau UST, ar trebui să oglindească valoarea dolarului, dar a scăzut la mai puţin de 30 de cenţi miercuri, zdruncinând încrederea investitorilor în aşa-numitul spaţiu financiar descentralizat.

Monedele stablecoin sunt ca nişte conturi bancare ale lumii cripto abia reglementate. Investitorii în monedă digitală apelează adesea la acestea pentru siguranţă, în perioadele de volatilitate a pieţelor. Dar UST, o monedă stablecoin ”algoritmică”, care este susţinută de cod mai degrabă decât de numerarul deţinut într-o rezervă, a avut probleme să se menţină o valoare stabilă, deoarece deţinătorii s-au grăbit să se retragă în masă.

Joi, UST se tranzacţiona la aproximativ 33 de cenţi, încă cu mult sub valoarea intenţionată de 1 dolar.

Luna, un alt token Terra care are un preţ flotant şi este menit să absoarbă şocurile de preţ UST, a pierdut 99% din valoarea sa şi a valorat ultima dată doar 1 cent.

Investitorii sunt speriaţi de implicaţiile pentru bitcoin. Luna Foundation Guard – un fond înfiinţat de creatorul Terra Do Kwon – a adunat o grămadă de miliarde de dolari de bitcoin pentru a sprijini UST în vremuri de criză. Teama este că Luna Foundation Guard vinde o mare parte din deţinerile sale de bitcoin pentru a-şi susţine monedele stablecoin aflate în dificultate. Acesta este un pariu riscant – nu în ultimul rând pentru că bitcoin este în sine un activ incredibil de volatil.

Consecinţele prăbuşirii Terra au dus la temeri de contagiune pe piaţă. Tether, cea mai mare monedă stablecoin din lume, a scăzut, de asemenea, joi, sub valoarea sa de 1 dolar, coborând la un moment dat la 95 de cenţi.

Economiştii s-au temut de multă vreme că Tether ar putea să nu aibă cantitatea necesară de rezerve pentru a-şi suţine legătura cu dolarul în cazul retragerilor în masă.

10 Oct. 2026, 13:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
10 Oct. 2026, 13:39 // Actual //  Ursu Victor

Președintele american Donald Trump a decis să încheie un acord cu Vladimir Putin pentru reluarea livrărilor de motorină rusească pe piața mondială, după ce liderul ucrainean Volodimir Zelenski a ignorat în repetate rânduri solicitările Washingtonului de a opri atacurile asupra rafinăriilor din Rusia. Dezvăluirea a fost făcută de publicația americană Axios, care citează un oficial al administrației SUA familiarizat direct cu negocierile.

Potrivit sursei, Trump i-a cerut de cel puțin șase ori lui Zelenski să înceteze loviturile asupra infrastructurii petroliere rusești, argumentând că acestea contribuie la creșterea prețurilor carburanților în Statele Unite. Refuzul Kievului ar fi determinat Casa Albă să negocieze direct cu Moscova pentru deblocarea exporturilor rusești de motorină.

Decizia a fost comunicată delegației ucrainene vineri, 9 octombrie, în timpul negocierilor de la Miami, care au durat aproximativ opt ore. Emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner le-au transmis oficialilor ucraineni că Trump urma să discute cu Putin și să relaxeze sancțiunile asupra exporturilor rusești de motorină.

„Zelenski interpretează greșit situația. Continuând să lovească rafinăriile rusești, el distruge bunăvoința pe care a construit-o în relația cu Trump în ultimele șase luni”, a declarat oficialul american citat de Axios.

Administrația Trump consideră că atacurile ucrainene asupra rafinăriilor au agravat criza de pe piața combustibililor, deja afectată de conflictul din Iran și de perturbarea lanțurilor internaționale de aprovizionare. Washingtonul insistă ca Ucraina să oprească unilateral aceste lovituri, fără să condiționeze decizia de încetarea bombardamentelor rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene.

Poziția contrastează cu propunerea Kievului, care s-a declarat dispus să suspende atacurile asupra rafinăriilor rusești doar dacă Moscova încetează, la rândul ei, loviturile asupra centralelor electrice și a altor obiective energetice din Ucraina.

Tensiunile au escaladat după ce un oficial ucrainean a declarat pentru Axios că, în timpul întâlnirii de la Miami, Witkoff și Kushner ar fi avertizat că Trump ar putea suspenda furnizarea informațiilor de intelligence către Kiev dacă Ucraina continuă să ignore solicitările americane.

Un reprezentant al administrației SUA a negat însă existența unei asemenea amenințări, precizând că emisarii americani au subliniat statutul Statelor Unite de partener strategic al Ucrainei, inclusiv prin furnizarea de muniții și informații militare. În schimb, Washingtonul a transmis că acțiunile Kievului nu ar trebui să afecteze consumatorii americani.

Acordul anunțat de Trump prevede livrarea imediată a peste 300.000 de tone de motorină rusească, urmate de alte 500.000 de tone în noiembrie și un milion de tone ulterior. Președintele american a anunțat și livrări suplimentare, până la trei milioane de tone într-un interval scurt. Trezoreria SUA a emis o licență temporară care permite comercializarea motorinei rusești în condițiile stabilite de autoritățile americane.

Zelenski a condamnat dur înțelegerea dintre Washington și Moscova, calificând-o drept un semn de slăbiciune și un avantaj oferit Kremlinului.

„Permisiunea acordată Rusiei de a vinde produse petroliere este o investiție într-un război care trebuie încheiat, nu prelungit. Aceasta este o slăbiciune evidentă”, a declarat liderul ucrainean, avertizând că veniturile suplimentare ar putea permite Moscovei să-și finanțeze în continuare agresiunea militară.

Într-un interviu separat pentru Axios, Zelenski a afirmat că decizia lui Trump nu este nici corectă, nici onestă față de Ucraina, mai ales că negocierile pentru încheierea războiului continuau în paralel cu discuțiile dintre Washington și Moscova.

În pofida presiunilor americane, Kievul nu intenționează să renunțe la atacurile asupra infrastructurii petroliere rusești. Un înalt oficial ucrainean a declarat pentru Financial Times că Ucraina va continua să utilizeze drone cu rază lungă de acțiune împotriva obiectivelor energetice ale Rusiei.

Miza este una majoră pentru ambele tabere. Atacurile ucrainene au afectat semnificativ capacitatea de rafinare a Rusiei, în timp ce reducerea disponibilității combustibililor pe piața internațională a alimentat scumpirile. Prin acordul cu Putin, Trump încearcă să majoreze oferta globală de motorină și să reducă presiunea asupra prețurilor, însă decizia riscă să adâncească tensiunile dintre Washington și Kiev.