Piața criptomonedelor a pierdut 200 de miliarde de dolari într-o singură zi

Bitcoin a scăzut joi, temporar, sub 26.000 de dolari pentru prima dată în ultimele 16 luni, pe fondul unei vânzări mai ample de criptomonede care a şters peste 200 de miliarde de dolari de pe întreaga piaţă într-o singură zi, transmite CNBC.

Preţul Bitcoin a scăzut joi dimineaţă până la 25.401,29 dolari, conform Coin Metrics. Este prima dată când criptomoneda a coborât sub nivelul de 27.000 de dolari din 26 decembrie 2020.

Ulterior, Bitcoin şi-a redus pierderile fiind tranzacţionată la 29.413,08 dolari pe unitate, în scădere cu 0,1%.

Ether, a doua cea mai mare monedă digitală, a scăzut la 1.704,05 dolari pe unitate. Este prima dată când moneda a scăzut sub pragul de 2.000 de dolari din iunie 2021.

Ether a recuperat ulterior din pierderi, fiind tranzacţionată în declin cu 6,5% la un preţ de 1.988,45 dolari pe unitate.

Investitorii fug de criptomonede într-un moment în care pieţele bursiere au căzut le la maximele pandemiei de coronavirus din cauza temerilor legate de creşterea preţurilor şi de deteriorarea perspectivelor economice.
Datele privind inflaţia din SUA, publicate miercuri, au arătat că preţurile pentru bunuri şi servicii au crescut cu 8,3% în aprilie, mai mult decât se aşteptau analiştii şi aproape de cel mai ridicat nivel din ultimii 40 de ani.

De asemenea, traderii sunt îngrijoraţi în privinţa monedelor de tip stablecoin, cum este Terra. TerraUSD, sau UST, ar trebui să oglindească valoarea dolarului, dar a scăzut la mai puţin de 30 de cenţi miercuri, zdruncinând încrederea investitorilor în aşa-numitul spaţiu financiar descentralizat.

Monedele stablecoin sunt ca nişte conturi bancare ale lumii cripto abia reglementate. Investitorii în monedă digitală apelează adesea la acestea pentru siguranţă, în perioadele de volatilitate a pieţelor. Dar UST, o monedă stablecoin ”algoritmică”, care este susţinută de cod mai degrabă decât de numerarul deţinut într-o rezervă, a avut probleme să se menţină o valoare stabilă, deoarece deţinătorii s-au grăbit să se retragă în masă.

Joi, UST se tranzacţiona la aproximativ 33 de cenţi, încă cu mult sub valoarea intenţionată de 1 dolar.

Luna, un alt token Terra care are un preţ flotant şi este menit să absoarbă şocurile de preţ UST, a pierdut 99% din valoarea sa şi a valorat ultima dată doar 1 cent.

Investitorii sunt speriaţi de implicaţiile pentru bitcoin. Luna Foundation Guard – un fond înfiinţat de creatorul Terra Do Kwon – a adunat o grămadă de miliarde de dolari de bitcoin pentru a sprijini UST în vremuri de criză. Teama este că Luna Foundation Guard vinde o mare parte din deţinerile sale de bitcoin pentru a-şi susţine monedele stablecoin aflate în dificultate. Acesta este un pariu riscant – nu în ultimul rând pentru că bitcoin este în sine un activ incredibil de volatil.

Consecinţele prăbuşirii Terra au dus la temeri de contagiune pe piaţă. Tether, cea mai mare monedă stablecoin din lume, a scăzut, de asemenea, joi, sub valoarea sa de 1 dolar, coborând la un moment dat la 95 de cenţi.

Economiştii s-au temut de multă vreme că Tether ar putea să nu aibă cantitatea necesară de rezerve pentru a-şi suţine legătura cu dolarul în cazul retragerilor în masă.

#cripto #investitori #scadere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cazul companiei FLYONE reprezintă un semnal extrem de periculos pentru mediul investițional din Republica Moldova. Opinia aparține Cristinei Ciubotaru, expert anticorupție și fost director adjunct al CNA, care a comentat, în cadrul emisunii Contrasens, consecințele care pot exista după ce compania avia a ajuns la arbitraj internațional și solicită despăgubiri de aproximativ jumătate de miliard de euro, scrie ZIUA.MD.

Potrivit ei, problema de fond nu ține doar de despăgubirile pe care statul ar putea ajunge să le achite, ci de faptul că, printr-o decizie administrativă, acționarii unei companii sunt obligați să renunțe la proprietatea lor.

„Ei s-au adresat în instanța arbitrală pe motiv că, printr-o decizie administrativă, ei sunt impuși să-și schimbe acționariatul. Să înstrăineze, înțeleg, cotele lor. Asta se numește a lipsi persoana de dreptul său de proprietate”, a declarat Ciubotaru.

Ea a mai atras atenția asupra posibilelor motive reale din spatele acestor presiuni, remarcând o corelație suspectă între acțiunile statului și apariția unui nou competitor pe piața avia din Republica Moldova.

„Obligă acționarii să-și înstrăineze cota parte într-o companie, pe fundalul unor suspiciuni că s-ar dori să se facă loc pentru ca să intre pe piață o altă companie. Coincidență ciudată, cu anumite presupuse legături care tot provin din mediul politic. Nu știm, e așa, nu-i așa, o să vedem ulterior. Istoria va arăta”, a menționat Ciubotaru.

Experta a adăugat că, dincolo de circumstanțele particulare ale cazului, obligarea unui proprietar să-și înstrăineze participația într-o companie ridică o problemă fundamentală privind garantarea dreptului de proprietate în Republica Moldova.

„Cine a creat în primul rând problema cu proprietatea? Statul este cel care a creat. Și când statul îți încalcă dreptul de proprietate, instanța este cea care trebuie să apere dreptul de proprietate. Dacă nu, mergi la CEDO și atunci tot statul, cetățenii, trebuie să plătească despăgubiri pentru faptul că cineva la un moment dat a vrut să te lase fără proprietăți”, a explicat Cristina Ciubotaru.

În opinia sa, o altă problemă este mecanismul prin care asemenea măsuri pot fi dispuse în afara unui control judecătoresc. Ciubotaru s-a referit în acest context la Consiliul pentru examinarea investițiilor de importanță pentru securitatea statului, ale cărui decizii pot afecta direct drepturile unor investitori.

„Deci, în afara controlului judecătoresc, tu ești trecut în lista unor oameni răi și în afara oricărui control judecătoresc, printr-o decizie a unui consiliu condus de ministru politic, tu ești impus să-ți înstrăinezi proprietatea și de aia ei au mers la arbitrajul internațional”, a declarat experta.

Cristina Ciubotaru a avertizat că efectele unui asemenea caz depășesc cu mult disputa dintre FLYONE și autorități. În condițiile în care Republica Moldova încearcă să atragă capital străin și să convingă companiile să investească pe termen lung, precedentul în care statul poate interveni administrativ asupra proprietății unui investitor riscă să devină el însuși un argument împotriva investițiilor.

„Domnul Tofan, decât să sune la investitori despre care noi nu știm, au mai investit în Moldova sau nu, mai bine s-ar preocupa ca mecanismele administrative din acest stat să nu lucreze împotriva investitorilor. Asta e grav și asta gândiți-vă ce înseamnă pentru imaginea țării ca destinație investițională”, a punctat Cristina Ciubotaru.

Zilele trecute, acționarii FLYONE au anunțat că au declanșat o procedură internațională de soluționare a diferendului investițional împotriva autorităților Republicii Moldova. Aceștia au precizat că acțiunea are loc în contextul conflictului izbucnit după ce autoritățile au dispus schimbarea participațiilor în companie controlului asupra companiei.