Pentru prima dată în istorie, UE a ajuns să importe mai multe gaze naturale din SUA decât din Rusia

Pentru prima dată, Uniunea Europeană a reușit să importe în luna iunie mai mult gaz natural lichefiat din Statele Unite ale Americii decât din Rusia, a precizat Fatih Birol, director executiv al Agenției Internaționale pentru Energie, pe pagina sa de Twitter.

„Recentele reduceri drastice ale fluxurilor de gaze naturale din Rusia către UE fac în așa fel încât aceasta să fie prima lună din istorie în care Uniunea Europeană a importat mai mult gaz natural lichefiat (GNL) din Statele Unite decât prin gazeducte din Rusia. Scăderea ofertei rusești necesită eforturi pentru reducerea cererii UE și pregătirea pentru o iarnă grea”, a specificat acesta.

Rusia a amenințat cu întreruperi ale livrărilor de gaze către Europa prin conductele deja existente în contextul în care statele europene au impus sancțiuni împotriva sa, ca răspuns la agresiunea militară a Moscovei în Ucraina.

Gigantul rus Gazprom a redus producția de gaze cu 8,6% în primele șase luni ale anului 2022, iar exporturile către țările care nu fac parte din Comunitatea Statelor Independente (CSI, fostele republici sovietice) cu 31%, a anunțat Gazprom. Media zilnică a exporturilor în iunie a scăzut cu un sfert față de luna mai, informează agenția italiană Ansa.

Miniştrii Energiei din ţările membre UE vor discuta în această lună opţiuni cu privire la o reducere, în comun, a cererii de gaze naturale, într-un moment în care blocul comunitar se confruntă cu o reducere semnificativă a livrărilor de gaze ruseşti şi se pregăteşte pentru noi şocuri pe partea de aprovizionare, relatează Agerpres.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#gaz #import #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să reducă deficitul bugetar și, în același timp, să păstreze investițiile publice, consideră expertul economic Veaceslav Ioniță. Potrivit acestuia, finanțele publice se află într-o perioadă dificilă, iar statul ajunge să se bazeze tot mai mult pe împrumuturi interne, care sunt mai scumpe.

Expertul afirmă că, în ultimii șapte ani, cheltuielile bugetare au depășit veniturile cu aproximativ 94 de miliarde de lei. Pentru 2026, deficitul bugetar este estimat la aproape 21 de miliarde de lei, echivalentul a circa 5,5% din PIB. Guvernul și-a propus să readucă deficitul sub pragul de 3%, ceea ce ar necesita, potrivit lui Ioniță, o creștere a veniturilor bugetare cu aproximativ 9,4 miliarde de lei.

„Nu poți trăi veșnic cu această situație, deoarece se adună anumite costuri enorme”, a declarat economistul.

O problemă tot mai mare o reprezintă costurile de finanțare. Cheltuielile statului pentru plata dobânzilor au ajuns de la aproximativ 600 de milioane de lei anual până în 2014 la 5,44 miliarde de lei în 2023, iar pentru 2026 sunt estimate la 6,3 miliarde de lei.

Ioniță atrage atenția că Moldova se împrumută tot mai mult de pe piața internă. În acest an, dobânzile pentru împrumuturile interne sunt estimate la 4,2 miliarde de lei, față de 2,5 miliarde de lei în 2025.

„Am trecut de la granturi și împrumuturi externe la împrumuturi interne. Aceasta a deteriorat dramatic capacitatea țării de a gestiona deficitul bugetar”, a spus expertul.

Și datoria publică a crescut semnificativ, de la aproximativ 60 de miliarde de lei în 2019 la 138,5 miliarde de lei în 2025. În primul trimestru din 2026, aceasta a ajuns la aproape 149,5 miliarde de lei, iar în trimestrul al doilea ar fi depășit 150 de miliarde.

Potrivit lui Ioniță, problema este și durata foarte scurtă a împrumuturilor. În Moldova, durata medie este de aproximativ 260-270 de zile, în timp ce statele dezvoltate se împrumută, de regulă, pe perioade mult mai lungi.

Expertul consideră că soluția nu poate fi doar majorarea taxelor și recomandă creșterea finanțării externe nerambursabile. În ultimii cinci ani, granturile au reprezentat aproximativ 1,5% din PIB, însă în 2025 ponderea lor a coborât la 1,3%, iar pentru prima jumătate a lui 2026 nivelul anualizat este estimat la doar 0,6% din PIB.

„Dacă am avea astăzi granturi de 3,0% din PIB nu ar trebui de majorat povara fiscală. Trăim cea mai dramatică perioadă când nu avem granturi aproape deloc, împrumuturi externe ieftine foarte puține, iar accentul este pus pe împrumuturi interne, care sunt foarte scumpe”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Economistul susține că reducerea deficitului trebuie combinată cu investiții publice și atragerea unor credite externe mai avantajoase, pentru a reduce presiunea exercitată de împrumuturile interne asupra bugetului.