Banca Naţională a Elveţiei: Instituția suferă cele mai mari pierderi din istoria sa

Banca Naţională a Elveţiei (SNB) a raportat pierderi de 142,2 miliarde franci (143 de miliarde dolari) în primele nouă luni ale acestui an, în condiţiile în care creşterea dobânzilor şi aprecierea francului a redus valoarea investiţiilor străine ale SNB, transmite Reuters.

Aceste pierderi, cele mai mari înregistrate de SNB de la înfiinţarea sa în 1907, depăşesc Produsul Intern Brut al Marocului (132 de miliarde de dolari).

Instituţia a precizat că în primele nouă luni ale anului a înregistrat pierderi de 141 de miliarde de franci de pe urma poziţiilor în valută, în condiţiile în care valoarea obligaţiunilor şi acţiunilor, cumpărate în timpul campaniei pentru a opri aprecierea francului elveţian, s-a diminuat. La aceste pierderi s-a adăugat şi o diminuare a valorii rezervelor de aur ale SNB.

Cifrele anunţate luni pun SNB pe o traiectorie care prefigurează cele mai mari pierderi anuale din istoria instituţiei. Chiar dacă acest rezultate negative nu vor influenţa politica monetară a SNB, ele fac puţin probabil ca instituţia să plătească dividende către Guvernul şi cantoanele elveţiene. Ar fi pentru a doua oară în istoria de 115 ani a SNB când instituţia nu a plătit dividende anuale.

Din punct de vedere legal, SNB are statutul unei corporaţii în care majoritatea acţiunilor sunt deţinute de Guvernul federal elveţian şi cele 26 de cantoane. Există, de asemenea, aproximativ 2.000 de investitori privaţi care primesc dividende dar care beneficiază de drepturi de vot extrem de limitate.

În 2021, profitul net realizat de Banca Naţională a Elveţiei (SNB) a urcat până la 26,3 miliarde franci, de la 20,8 miliarde franci în 2020.

#banca nationala elvetiana #pierderi #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.