Prețul grâului a explodat după retragerea Rusiei din acordul de export al cerealelor prin Marea Neagră

Preţurile grâului au crescut puternic luni, la nivel global, după retragerea Rusiei din acordul de export al cerealelor prin Marea Neagră, weekendul trecut, care permitea navigarea în siguranţă a navelor ucrainene, transmite CNBC.

Contractul pentru grâul cu livrare în decembrie, tranzacţionat la Chicago Board of Trade, a crescut cu 5,5%, până la 8,75 dolari pe buşel, după ce a atins în timpul tranzacţiilor un maxim de 8,93 dolari pe buşel.

Preţurile porumbului şi soiei au crescut, de asemenea, dar într-o măsură mai mică, contractele futures pentru porumb avansând cu 1,3% şi cele pentru soia cu 0,9%.

Creşterile vin după ce Rusia a anunţat sâmbătă că îşi suspendă implicarea în Iniţiativa privind cerealele din Marea Neagră, care a permis exportul de produse agricole vitale din mai multe porturi ucrainene.

Rusia a anunţat că se retrage din acord pentru o perioadă nedeterminată, după ce a acuzat Ucraina de un atac ”masiv” cu drone asupra flotei Mării Negre, la Sevastopol, în Crimeea.

Ucraina nu a afirmat dacă este responsabilă pentru atac, iar preşedintele Volodimir Zelenski a spus că retragerea Rusiei din iniţiativă este ”destul de previzibilă”.

Ministerul de Externe al Ucrainei a declarat, între timp, că Rusia şi-a suspendat participarea la acordul de cereale sub ”un pretext fals de explozii la 220 de kilometri de coridorul cerealelor” şi că, prin aceasta, blochează ”două milioane de tone de cereale pe 176 de nave flate deja pe mare.”

Zelensky şi ministrul de Externe Dmitro Kuleba au acuzat Rusia că a început să saboteze acordul cu cereale în septembrie.
CNBC a contactat Ministerul de Externe al Rusiei pentru comentarii.

Ambasadorul Rusiei în SUA, Anatoli Antonov, a răspuns la acuzaţiile Washingtonului că Rusia agravează problema alimentară globală.

Antonov a declarat sâmbătă presei ruse că ”acţiunile nesăbuite” ale Kievului au determinat Moscova să suspende punerea în aplicare a acordului pentru cereale.
Moscova a fost acuzată că a transfirmat în arme exporturi cheie precum cele de gaze şi de grâu, de la începutul războiului, în februarie, atât în încercarea de a face presiuni asupra comunităţii internaţionale, cât şi pentru a primi scutirea sancţiunilor.
Moscova a negat acest lucru şi a acuzat Ucraina că îşi exploatează apele, împiedicând astfel exportul în siguranţă a produselor agricole precum grâul, porumbul şi rapiţa pe care se bazează multe ţări.

Multe dintre navele cu cereale care au părăsit Ucraina în ultimele luni, în baza acordului pentru cereale, s-au îndreptat atât spre porturile europene, cât şi spre cele africane.
Preşedintele Ucrainei a declarat duminică seara că retragerea Moscovei din iniţiativa pentru cereale, care în orice caz urma să fie renegociată în noiembrie, va exacerba o criză alimentară globală cu ţări din Africa, şi în special Etiopia, expuse riscului unei foamete severe.

Mişcarea Moscovei a fost ”o intenţie absolut transparentă a Rusiei de a readuce ameninţarea foametei pe scară largă în Africa şi Asia”, a spus Zelenski duminică, adăugând că ”accesul la alimente s-a înrăutăţit de fapt pentru peste şapte milioane de consumatori”.

Organizaţia Naţiunilor Unite şi Turcia, care au ajutat Ucraina şi Rusia să ajungă la acordul pentru cereale, în iulie, s-au străduit duminică să salveze iniţiativa şi au spus că au convenit un plan cu Ucraina pentru a ajuta la mutarea a 16 nave (12 la ieşire şi patru la intrare), care erau blocate în coridorul maritim stabilit.

#Grîu #export #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Iurie Rija îl critică dur pe fostul deputat Alexandr Slusari, pe fondul acuzațiilor privind colapsul industriei de procesare a uleiului de floarea-soarelui din Republica Moldova. Într-o replică amplă, Rija îl acuză pe Slusari de populism și lipsă de argumente economice, susținând că deciziile luate în 2024 privind exportul de semințe au fost dictate exclusiv de contextul economic, nu de bunul plac al vreunui „monopolist”.

„Domnule Slusari, de când urmăresc postările Dvs., nu am văzut niciun articol cu fundament economic real”, începe Iurie Rija, explicând că exportul celor 78 de mii de tone de floarea-soarelui din sezonul 2024/2025 a fost o decizie de criză. Prețul intern al materiei prime – 9,35 lei/kg – combinat cu un preț mediu de export al uleiului de doar 15,22 lei/kg, făcea ca procesarea să fie profund nerentabilă: „Doar costul semințelor ajungea la 21,25 lei pentru 1 kg de ulei, fără a include electricitate, ambalare sau întreținere”.

Rija mai afirmă că prăbușirea industriei de prelucrare a uleiului a fost un factor major în scăderea generală a exporturilor Moldovei în 2024 – cu 12% față de anul precedent, iar exporturile de ulei și șrot s-au redus cu 74%. „Jumătate din această scădere se datorează exact sectorului uleiurilor vegetale”.

În replică la acuzațiile privind monopolul Transoil, economistul subliniază că „industria nu este închisă – dar nimeni altcineva nu a investit în infrastructura, porturile și uzinele necesare procesării la scară mare. Transoil a rămas singur nu pentru că a eliminat concurența, ci pentru că a rezistat într-un mediu economic ostil”.

Rija scoate în evidență că, deși au existat și greșeli din partea fabricilor, lovitura decisivă a venit dinspre politicile impuse chiar la solicitarea lui Slusari. Interdicția asupra importului de floarea-soarelui din Ucraina ar fi tăiat „oxigenul lanțului de procesare”, făcând imposibilă menținerea activității uzinelor: „Dacă importurile ar fi fost permise, procesarea putea continua, uleiul s-ar fi produs local și nu s-ar fi vândut acum la 41 de lei sticla”.

În plus, Rija respinge ideea unei conspirații a procesatorilor: „Nu e vorba de Vaja sau Druker, e vorba de o industrie reală, care dacă dispare, nu va mai fi reconstruită cu postări pe Facebook”.

În final, economistul recunoaște nevoia de unități mici de procesare în mediul rural, dar insistă că ele trebuie să completeze, nu să înlocuiască procesarea industrială. „Altminteri, vom exporta materie brută și vom importa produs scump – pierzând tot lanțul valoric”.