Prețul grâului a explodat după retragerea Rusiei din acordul de export al cerealelor prin Marea Neagră

Preţurile grâului au crescut puternic luni, la nivel global, după retragerea Rusiei din acordul de export al cerealelor prin Marea Neagră, weekendul trecut, care permitea navigarea în siguranţă a navelor ucrainene, transmite CNBC.

Contractul pentru grâul cu livrare în decembrie, tranzacţionat la Chicago Board of Trade, a crescut cu 5,5%, până la 8,75 dolari pe buşel, după ce a atins în timpul tranzacţiilor un maxim de 8,93 dolari pe buşel.

Preţurile porumbului şi soiei au crescut, de asemenea, dar într-o măsură mai mică, contractele futures pentru porumb avansând cu 1,3% şi cele pentru soia cu 0,9%.

Creşterile vin după ce Rusia a anunţat sâmbătă că îşi suspendă implicarea în Iniţiativa privind cerealele din Marea Neagră, care a permis exportul de produse agricole vitale din mai multe porturi ucrainene.

Rusia a anunţat că se retrage din acord pentru o perioadă nedeterminată, după ce a acuzat Ucraina de un atac ”masiv” cu drone asupra flotei Mării Negre, la Sevastopol, în Crimeea.

Ucraina nu a afirmat dacă este responsabilă pentru atac, iar preşedintele Volodimir Zelenski a spus că retragerea Rusiei din iniţiativă este ”destul de previzibilă”.

Ministerul de Externe al Ucrainei a declarat, între timp, că Rusia şi-a suspendat participarea la acordul de cereale sub ”un pretext fals de explozii la 220 de kilometri de coridorul cerealelor” şi că, prin aceasta, blochează ”două milioane de tone de cereale pe 176 de nave flate deja pe mare.”

Zelensky şi ministrul de Externe Dmitro Kuleba au acuzat Rusia că a început să saboteze acordul cu cereale în septembrie.
CNBC a contactat Ministerul de Externe al Rusiei pentru comentarii.

Ambasadorul Rusiei în SUA, Anatoli Antonov, a răspuns la acuzaţiile Washingtonului că Rusia agravează problema alimentară globală.

Antonov a declarat sâmbătă presei ruse că ”acţiunile nesăbuite” ale Kievului au determinat Moscova să suspende punerea în aplicare a acordului pentru cereale.
Moscova a fost acuzată că a transfirmat în arme exporturi cheie precum cele de gaze şi de grâu, de la începutul războiului, în februarie, atât în încercarea de a face presiuni asupra comunităţii internaţionale, cât şi pentru a primi scutirea sancţiunilor.
Moscova a negat acest lucru şi a acuzat Ucraina că îşi exploatează apele, împiedicând astfel exportul în siguranţă a produselor agricole precum grâul, porumbul şi rapiţa pe care se bazează multe ţări.

Multe dintre navele cu cereale care au părăsit Ucraina în ultimele luni, în baza acordului pentru cereale, s-au îndreptat atât spre porturile europene, cât şi spre cele africane.
Preşedintele Ucrainei a declarat duminică seara că retragerea Moscovei din iniţiativa pentru cereale, care în orice caz urma să fie renegociată în noiembrie, va exacerba o criză alimentară globală cu ţări din Africa, şi în special Etiopia, expuse riscului unei foamete severe.

Mişcarea Moscovei a fost ”o intenţie absolut transparentă a Rusiei de a readuce ameninţarea foametei pe scară largă în Africa şi Asia”, a spus Zelenski duminică, adăugând că ”accesul la alimente s-a înrăutăţit de fapt pentru peste şapte milioane de consumatori”.

Organizaţia Naţiunilor Unite şi Turcia, care au ajutat Ucraina şi Rusia să ajungă la acordul pentru cereale, în iulie, s-au străduit duminică să salveze iniţiativa şi au spus că au convenit un plan cu Ucraina pentru a ajuta la mutarea a 16 nave (12 la ieşire şi patru la intrare), care erau blocate în coridorul maritim stabilit.

#Grîu #export #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.