Prețul grâului a explodat după retragerea Rusiei din acordul de export al cerealelor prin Marea Neagră

01 Nov. 2022, 08:26
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
01 Nov. 2022, 08:26 // Actual //  bani.md

Preţurile grâului au crescut puternic luni, la nivel global, după retragerea Rusiei din acordul de export al cerealelor prin Marea Neagră, weekendul trecut, care permitea navigarea în siguranţă a navelor ucrainene, transmite CNBC.

Contractul pentru grâul cu livrare în decembrie, tranzacţionat la Chicago Board of Trade, a crescut cu 5,5%, până la 8,75 dolari pe buşel, după ce a atins în timpul tranzacţiilor un maxim de 8,93 dolari pe buşel.

Preţurile porumbului şi soiei au crescut, de asemenea, dar într-o măsură mai mică, contractele futures pentru porumb avansând cu 1,3% şi cele pentru soia cu 0,9%.

Creşterile vin după ce Rusia a anunţat sâmbătă că îşi suspendă implicarea în Iniţiativa privind cerealele din Marea Neagră, care a permis exportul de produse agricole vitale din mai multe porturi ucrainene.

Rusia a anunţat că se retrage din acord pentru o perioadă nedeterminată, după ce a acuzat Ucraina de un atac ”masiv” cu drone asupra flotei Mării Negre, la Sevastopol, în Crimeea.

Ucraina nu a afirmat dacă este responsabilă pentru atac, iar preşedintele Volodimir Zelenski a spus că retragerea Rusiei din iniţiativă este ”destul de previzibilă”.

Ministerul de Externe al Ucrainei a declarat, între timp, că Rusia şi-a suspendat participarea la acordul de cereale sub ”un pretext fals de explozii la 220 de kilometri de coridorul cerealelor” şi că, prin aceasta, blochează ”două milioane de tone de cereale pe 176 de nave flate deja pe mare.”

Zelensky şi ministrul de Externe Dmitro Kuleba au acuzat Rusia că a început să saboteze acordul cu cereale în septembrie.
CNBC a contactat Ministerul de Externe al Rusiei pentru comentarii.

Ambasadorul Rusiei în SUA, Anatoli Antonov, a răspuns la acuzaţiile Washingtonului că Rusia agravează problema alimentară globală.

Antonov a declarat sâmbătă presei ruse că ”acţiunile nesăbuite” ale Kievului au determinat Moscova să suspende punerea în aplicare a acordului pentru cereale.
Moscova a fost acuzată că a transfirmat în arme exporturi cheie precum cele de gaze şi de grâu, de la începutul războiului, în februarie, atât în ​​încercarea de a face presiuni asupra comunităţii internaţionale, cât şi pentru a primi scutirea sancţiunilor.
Moscova a negat acest lucru şi a acuzat Ucraina că îşi exploatează apele, împiedicând astfel exportul în siguranţă a produselor agricole precum grâul, porumbul şi rapiţa pe care se bazează multe ţări.

Multe dintre navele cu cereale care au părăsit Ucraina în ultimele luni, în baza acordului pentru cereale, s-au îndreptat atât spre porturile europene, cât şi spre cele africane.
Preşedintele Ucrainei a declarat duminică seara că retragerea Moscovei din iniţiativa pentru cereale, care în orice caz urma să fie renegociată în noiembrie, va exacerba o criză alimentară globală cu ţări din Africa, şi în special Etiopia, expuse riscului unei foamete severe.

Mişcarea Moscovei a fost ”o intenţie absolut transparentă a Rusiei de a readuce ameninţarea foametei pe scară largă în Africa şi Asia”, a spus Zelenski duminică, adăugând că ”accesul la alimente s-a înrăutăţit de fapt pentru peste şapte milioane de consumatori”.

Organizaţia Naţiunilor Unite şi Turcia, care au ajutat Ucraina şi Rusia să ajungă la acordul pentru cereale, în iulie, s-au străduit duminică să salveze iniţiativa şi au spus că au convenit un plan cu Ucraina pentru a ajuta la mutarea a 16 nave (12 la ieşire şi patru la intrare), care erau blocate în coridorul maritim stabilit.

Realitatea Live

15 Ian. 2026, 17:32
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
15 Ian. 2026, 17:32 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.

 

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!