Cum se va raporta Germania la Rusia după încheierea războiului din Ucraina. Răspunsul lui Olaf Scholz

Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a declarat joi, 1 decembrie, la o conferinţă pe teme de securitate, că Europa ar trebui să revină la ”ordinea de pace” care exista cu Rusia înainte de războiul din Ucraina, dacă Vladimir Putin își va retrage trupele, relateză cotidianul britanic ”The Times”.

Jurnaliștii scriu că, în timpul unei discuţii care a avut loc în cadrul evenimentului găzduit de Berlin, cancelarul Olaf Scholz a fost întrebat cum se va raporta Germania faţă de Rusia după încheierea războiului, având în vedere ”parteneriatul puternic” care a existat cândva între cele două ţări.

”În acest stadiu, aş spune că nu este vorba despre un parteneriat, ca să fiu foarte sincer. Rusia a stricat ordinea de pace la care am lucrat timp de atâtea decenii şi am convenit că nu ar trebui să mai existe niciodată o încercare de a schimba graniţele prin forţă.

Iar ceea ce face Rusia astăzi este o întoarcere la abordarea imperialistă din secolele al XIX-lea, al XVIII-lea şi al XVII-lea, când o ţară mai puternică credea că poate lua pur şi simplu teritoriul vecinului, înţelegând vecinii ca fiind doar un hinterland (colonie – n.r.) şi un loc în care să dicteze reguli care să fie respectate. Iar acest lucru nu poate fi acceptat niciodată”, a răspuns cancelarul german.

Cu toate acestea, el a adăugat: ”Trebuie să ne întoarcem la acordurile pe care le-am avut în ultimele decenii şi care au stat la baza ordinii de pace şi securitate în Europa. Iar pentru Rusia acest lucru înseamnă, de asemenea, că acceptă faptul că există societăţi deschise la minte, societăţi deschise, democraţii, care urmează un mod complet diferit de a fi guvernate şi de a atrage oamenii … În cele din urmă, nu există nicio agresiune venită din partea statelor membre ale Uniunii Europene, nu există nicio agresiune venită din partea NATO şi toate chestiunile de securitate comună ar putea fi rezolvate şi discutate. Există dorinţa de a face acest lucru. Ne putem întoarce la o ordine de pace care a funcţionat şi o putem face din nou sigură, dacă există voinţa Rusiei de a se întoarce la această ordine de pace”, crede cancelarul german.

#Sholz #Germania #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.