Cum se va raporta Germania la Rusia după încheierea războiului din Ucraina. Răspunsul lui Olaf Scholz

Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a declarat joi, 1 decembrie, la o conferinţă pe teme de securitate, că Europa ar trebui să revină la ”ordinea de pace” care exista cu Rusia înainte de războiul din Ucraina, dacă Vladimir Putin își va retrage trupele, relateză cotidianul britanic ”The Times”.

Jurnaliștii scriu că, în timpul unei discuţii care a avut loc în cadrul evenimentului găzduit de Berlin, cancelarul Olaf Scholz a fost întrebat cum se va raporta Germania faţă de Rusia după încheierea războiului, având în vedere ”parteneriatul puternic” care a existat cândva între cele două ţări.

”În acest stadiu, aş spune că nu este vorba despre un parteneriat, ca să fiu foarte sincer. Rusia a stricat ordinea de pace la care am lucrat timp de atâtea decenii şi am convenit că nu ar trebui să mai existe niciodată o încercare de a schimba graniţele prin forţă.

Iar ceea ce face Rusia astăzi este o întoarcere la abordarea imperialistă din secolele al XIX-lea, al XVIII-lea şi al XVII-lea, când o ţară mai puternică credea că poate lua pur şi simplu teritoriul vecinului, înţelegând vecinii ca fiind doar un hinterland (colonie – n.r.) şi un loc în care să dicteze reguli care să fie respectate. Iar acest lucru nu poate fi acceptat niciodată”, a răspuns cancelarul german.

Cu toate acestea, el a adăugat: ”Trebuie să ne întoarcem la acordurile pe care le-am avut în ultimele decenii şi care au stat la baza ordinii de pace şi securitate în Europa. Iar pentru Rusia acest lucru înseamnă, de asemenea, că acceptă faptul că există societăţi deschise la minte, societăţi deschise, democraţii, care urmează un mod complet diferit de a fi guvernate şi de a atrage oamenii … În cele din urmă, nu există nicio agresiune venită din partea statelor membre ale Uniunii Europene, nu există nicio agresiune venită din partea NATO şi toate chestiunile de securitate comună ar putea fi rezolvate şi discutate. Există dorinţa de a face acest lucru. Ne putem întoarce la o ordine de pace care a funcţionat şi o putem face din nou sigură, dacă există voinţa Rusiei de a se întoarce la această ordine de pace”, crede cancelarul german.

#Sholz #Germania #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.