Mega-operațiune transfrontalieră de spălare de bani. E vorba de zeci de milioane de euro. Sunt implicați și moldoveni

07 Dec. 2022, 14:31
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
07 Dec. 2022, 14:31 // Actual //  bani.md

Nouă persoane sunt propuse spre arestare într-o ancheta în care sunt suspiciuni potrivit cărora 70 de milioane de euro, bani proveniţi din infracţiuni, ar fi fost spălaţi de o reţea transfrontalieră prin firme-paravan înfiinţate în România.

Procurorii DIICOT din România au făcut, marți, 13 percheziții în București și Călărași, într-un dosar privind fapte de spălare de bani proveniți din fraudă informatică și înșelăciune. Simultan, au fost percheziții în Suedia (4) și Republica Moldova (8). Concret, potrivit DIICOT, în intervalul februarie 2018 – ianuarie 2021, pe teritoriul României, Bulgariei, Poloniei și Ungariei s-a conturat și dezvoltat un grup organizat specializat în activități de spălare a banilor. Nouă persoane sunt propuse spre arestare, iar o alta este cercetată sub control judiciar.

Anchetatorii susțin că grupul punea la dispoziția altor grupări infracționale persoane, societăți comerciale paravan, conturi bancare și o infrastructură vastă în scopul mutării, ascunderii și spălării sumelor de bani provenite din infracțiuni.

„În acest scop, cetățeni din alte țări europene (ucrainieni, moldoveni, suedezi) s-au deplasat pe teritoriul României, în vederea înființării de societăți comerciale destinate comiterii de infracțiuni (fără un obiect real de activitate, cu valabilitate de un an și cu sediul social la un birou de avocatură). Pe numele acestor societăți comerciale au fost deschise ulterior conturi bancare, fiind obținute cardurile bancare și accesul la serviciul de online banking.

Activitatea infracțională a grupului a fost permanent axată pe furnizarea serviciilor de spălare a banilor proveniți din infracțiuni de înșelăciune și fraudă informatică, fiind identificate două moduri de operare pentru infracțiunile predicat:

-CEO Fraud/BEC Fraud (Business E-mail Compromise Fraud), reprezentată de o fraudă informatică sau după caz înșelăciune îndreptată împotriva unor persoane juridice (firmă, companie, holding, etc.), din Europa, Australia, America de Nord, America de Sud și, uneori, Asia;

-înșelăciuni, ce au avut ca fundament investiții în capital de risc pe platforme de tranzacționare nereglementate în Uniunea Europeană, îndreptate împotriva unor persoane fizice, care au fost atrase prin diferite metode de inginerie socială să investească prin intermediul unui „broker” pe astfel de platforme și, ulterior, au fost deposedate, prin diverse mijloace, de fondurile depuse”, transmite DIICOT.

Procurorii spun că banii obţinuţi au fost transferaţi prin firme-fantomă către conturi din Europa şi au ajuns ulterior în conturile societăţilor din România, fiind ulterior redirecţionate către compani controlate prin interpuși în Hong Kong și Israel.

„Precizăm faptul că, volumul tranzacțiilor care fac obiectul activităților de urmărire penală, depășește suma de 70 de milioane de euro, unele transferuri fiind mai mari de 3 milioane de euro. Valoarea totală a bunurilor indisponibilizate în cauză este de peste 5 milioane de USD”, informează DIICOT.

Cooperarea judiciară a fost facilitată de EUROJUST și EUROPOL, fiind încheiat, prin intermediul EUROJUST, un acord privind constituirea unei echipe comune de anchetă cu autoritățile judiciare din Ucraina și Italia. De asemenea, au fost formulate aproximativ 100 de cereri de asistență judiciară internațională și ordine europene de anchetă, mai spun procurorii antimafia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.