Dan Manolescu: Creșterea comerțului ilicit cu produse de tutun, o provocare pentru aderarea Republicii Moldova la UE

În martie 2022, Republica Moldova a aderat la Protocolul privind eliminarea comerțului ilicit cu produse de tutun la Convenția-cadru a Organizației Mondiale a Sănătății privind controlul tutunului. Această decizie de aderare reprezintă o prioritate în contextul aplicării Planului național de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană. Autoritățile europene estimează că anual contrabanda de tutun costă UE aproximativ 10 miliarde de euro, din acest motiv lupta cu comerțul ilicit este o prioritate pentru statele UE. În Republica Moldova, comerțul ilegal cu produse de tutun este în creștere. Datele studiului IPSOS, arată că într-un an, în Republica Moldova, piața neagră de țigarete s-a dublat ajungând la o cotă de 7.4%, iar o potențială creștere ar putea crea provocări în parcursul european al țării noastre, scrie infomarket.md.

Președintele Camerei Consultanților Fiscali din România, Dan Manolescu susține că actual context economic din Republica Moldova, unde rata inflației a depășit pragul de 30%, provocând creșteri foarte mari a prețurilor la utilități și produsele alimentare, a pus presiuni pe bugetul consumatorilor, care s-au orientat către oferte mai ieftine, de pe piața neagră.

”Această creștere a pieței negre a produselor de tutun în Republica Moldova arată că sunt necesare în continuare eforturi susținute ale autorităților, iar aderarea Republicii Moldova la Protocolul privind eliminarea comerțului ilicit cu produse de tutun este un pas important în aceste sens. Dar, accizele sunt un instrument fiscal important în această ecuație. Pentru că orice creștere accelerată a accizelor la produsele de tutun, ar putea perturba piața legală și provoca o creștere și mai mare a pieței negre”, a declarat președintele Camerei Consultanților Fiscali din România.

Dan Manolescu a menționat că Republica Moldova are privilegiul de a învăța din greșelile altor state care au aderat la Uniunea Europeană și au încercat într-un ritm accelerat să crească accizele la produsele de tutun conform Directivei UE pentru a ajunge la cota minimă de 90 euro per 1000 țigarete.

”În 2007, România a devenit membru al Uniunii Europene, iar în 2009, autoritățile române au crescut acciza la produsele de tutun cu 50%, si ca urmare, în mai puțin de nouă luni piața neagră a țigaretelor a ajuns la o cotă de 36%. Pierderile la bugetul de stat s-au ridicat la peste un miliard de euro, lupta cu comerțul ilicit devenind o prioritate pentru Consiliul de Apărare a Țării. Ulterior, accizele au fost majorate treptat, conform unor calendare incluse în Codul Fiscal”, a menționat sursa.

Potrivit lui Manolescu, România nu este singura țară care s-a confruntat cu această situație. De exemplu în Bulgaria, în 2010, cota comerțului ilicit cu țigarete a atins 37%, după ce acciza a fost majorată cu 49%, în Letonia – 54%, în Lituania- 47%. Totodată, statele care au aderat la comunitatea europeană în perioada anilor 2004-2007 au avut nevoie de 10-12 ani pentru a atinge cota accizelor de 90 euro per 1000 țigarete.

Menționă, că Ministerul Finanțelor din Republica Moldova a propus pentru anul 2023 majorarea accizelor de 25%, contrar calendarului fiscal existent care prevede o acciză de 15% pentru anii 2021-2023. Totodată, Guvernul își propune până în 2025 să atingă cota de 90 euro per 1000 de țigarete, în prezent aceasta constituind 47 euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ilicit #comert #tutun

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

O amplă dezbatere a fost declanșată în Washington de mutarea lui Jeff Bezos în Florida, pentru a scăpa de impozitul pe câștiguri de capital de 7% introdus de stat. Decizia lui Bezos a redus cu aproape un miliard de dolari veniturile proiectate pentru educație, demonstrând dependența statului de câteva tranzacții mari realizate de un număr mic de magnați, potrivit luxurylaunches.

Autoritățile din Washington se așteptau ca noul impozit pe câștigurile de capital să remodeleze modul în care ultra-bogații contribuie la educația publică. În schimb, unul dintre cei mai bogați oameni de pe planetă a răsturnat calculele prin simpla plecare. Când Jeff Bezos s-a mutat din Seattle în Florida, decizia a șters aproape un miliard de dolari din încasările fiscale proiectate ale statului Washington și a transformat o relocare personală într-o lovitură bugetară.

Potrivit WSJ, în noiembrie 2023, Bezos a anunțat că părăsește Seattle după aproape 30 de ani și se mută la Miami. Public, el a motivat mutarea referindu-se la motive legate de familie și logistică. Părinții săi se întorseseră în Florida, iar operațiunile companiei sale spațiale erau din ce în ce mai concentrate acolo. Momentul a corespuns, însă, cu bătălia statului Washington privind un nou și controversat impozit pe câștigurile de capital de 7%. Legea a supraviețuit unei contestații la Curtea Supremă în martie 2023. Plecarea lui Bezos a venit câteva luni mai târziu, iar consecințele financiare au devenit vizibile aproape imediat.

Impozitul pe câștigurile de capital din Washington este neobișnuit după standardele americane. Statul nu impozitează veniturile din salarii, dar din 2022 a impus un impozit de 7% pe câștigurile de capital pe termen lung de peste 262.000 de dolari din active precum acțiuni și obligațiuni. Vânzările de proprietăți imobiliare sunt scutite. Conturile de pensii sunt scutite. Impozitul a fost conceput în mod explicit pentru a afecta un număr mic de rezidenți foarte bogați, mai degrabă decât populația în general.

Veniturile sunt, de asemenea, strict alocate. Conform Standardului Statului Washington, primele 500 de milioane de dolari colectate în fiecare an fiscal merg în Contul de Trust pentru Moștenirea Educației, care susține educația K-12, învățarea timpurie, îngrijirea copiilor și accesul extins la învățământul superior. Orice sumă peste acest prag se varsă în Contul Comun de Construcții Școlare, finanțând construcția de școli și proiecte majore de modernizare. Aceasta nu este o sumă de umplutură bugetară generală. Sunt bani cu o destinație clară și așteptări politice atașate.

Cea mai mare parte din veniturile generate de noul impozit a provenit de la 10 persoane

În primul său an, impozitul a părut să funcționeze exact așa cum a fost prevăzut. Încasările s-au situat între 786 și 890 de milioane de dolari, depășind previziunile. Mai puțin de 4.000 de contribuabili au plătit-o. Mai mult de jumătate din venituri au provenit de la doar zece persoane, majoritatea din zona Seattle. Această concentrare a făcut întotdeauna parte din proiect, dar a creat și o vulnerabilitate evidentă.

Al doilea an a expus-o. Încasările au scăzut la aproximativ 430 de milioane de dolari, pe măsură ce contribuabilii bogați s-au adaptat. Câștigurile au fost amânate. Vânzările au fost structurate diferit. Unii contribuabili pur și simplu și-au schimbat locul de trai. Este cazul lui Bezos.

După ce a întrerupt în mare măsură vânzările de acțiuni Amazon în 2022 și începutul anului 2023, Bezos a acționat rapid odată ce mutarea sa a fost finalizată. În februarie 2024, a început să vândă aproximativ 50 de milioane de acțiuni Amazon, prima sa lichidare majoră în aproape doi ani. Analiștii estimează că vânzarea acestor acțiuni ca rezident din Florida i-a economisit peste 600 de milioane de dolari doar în impozite pe câștigurile de capital din Washington. Când se adaugă o vânzare ulterioară de încă 25 de milioane de acțiuni, economiile estimate urcă aproape de 1 miliard de dolari până în prezent.

Cum a afectat mutarea lui Bezos veniturile fiscale din Washington

Pentru a pune asta în perspectivă, dacă Bezos ar fi rămas la Washington și ar fi realizat câștiguri de aproximativ 13,5 miliarde de dolari, factura sa personală de impozite ar fi fost comparabilă sau chiar mai mare decât un an întreg de încasări puternice din impozitul pe câștigurile de capital pentru stat. Pierderea acestor venituri potențiale nu destabilizează finanțele generale ale statului Washington, dar afectează dramatic acest flux specific de impozite.

Veniturile aproape generale ale statului Washington pentru 2023-2025 sunt proiectate la aproximativ 66,5 miliarde de dolari. O pierdere unică de 600 de milioane de dolari până la 1 miliard de dolari reprezintă aproximativ 0,9 până la 1,5% din acest total. Acest lucru este vizibil, dar nu catastrofal. Impactul pare mult mai mare atunci când este măsurat în raport cu impozitul pe câștigurile de capital în sine, care depinde de un număr foarte mic de tranzacții extrem de mari.

Cronologia sugerează că acest rezultat nu a fost accidental. Impozitul a fost adoptat în 2021. Bezos a încetinit vânzările de acțiuni pe măsură ce au apărut contestații legale. În martie 2023, Curtea Supremă a statului a confirmat impozitul. În vară, Bezos a cumpărat în liniște două proprietăți într-o enclavă exclusivistă din zona Miami pentru un preț combinat de peste 140 de milioane de dolari. În noiembrie, a anunțat public mișcarea. În câteva luni, au început vânzările de acțiuni mult amânate.

Până la sfârșitul anului 2025, episodul devenise un subiect de discuție politică mult dincolo de Washington. Criticii politicilor fiscale axate pe bogăție au indicat lipsa veniturilor ca o dovadă că dependența de o mână de contribuabili ultra-bogați creează instabilitate. Susținătorii au replicat că taxa încă finanțează educația și că finanțele generale ale statului rămân solide.