Vremea caldă de afară prăbușește prețul gazului

Preţurile de referinţă la gaze naturale în Europa se îndreaptă spre cel mai mare declin săptămânal de după luna septembrie, graţie vremii blânde care este aşteptată să persiste în mare parte a continentului în perioada sărbătorilor de sfârşit de an, transmite Bloomberg, citat de Agerpres.

La hub-ul de gaze TTF, cotaţiile futures la gaze au scăzut vineri dimineaţa cu până la 8,8%, în condiţiile în care tranzacţiile sunt reduse înainte de Crăciun, şi se îndreaptă spre un declin de peste 25% pe ansamblul acestei săptămâni. Potrivit meteorologilor, temperaturile sunt prognozate să rămână peste medie până la începutul lunii ianuarie, vremea urmând să fie neobişnuit de caldă în unele părţi din centrul şi sudul Europei. În plus, livrările abundente de gaze lichefiate, gradul de umplere peste cel normal al depozitelor de gaze şi încetinirea obişnuită a cererii de gaze din partea clienţilor industriali la final de an ajută şi ele la diminuarea preţurilor.

„Vremea favorabilă ajută la contracararea altor factori”, inclusiv furtuna arctică din SUA, subliniază analiştii de la firma de trading Energi Danmark A/S. „În condiţiile în care gradul de umplere a depozitelor rămâne unul ridicat, nu există prea multe lucruri care să ţină preţurile să scadă în continuare”, adaugă analiştii.

Vineri, în jurul orei 10:49 la hub-ul de la Amsterdam, cotaţiile futures la gaze cu livrare în luna următoare, preţurile de referinţă pentru piaţa din Europa, se tranzacţionau în scădere cu 8,1%, până la 84,45 euro pentru un Megawatt-oră, cel mai redus nivel înregistrat pe parcursul unei şedinţe de tranzacţionare după data de 14 iunie.

Vântul puternic în unele părţi ale Europei ajută, de asemenea, la reducerea cererii de gaze. Producţia de electricitate a centralelor eoliene din Marea Britanie este prognozată să se apropie de maximumul istoric la începutul săptămânii următoare şi la începutul lui ianuarie.

Cu toate acestea, există în continuare riscul ca Rusia să oprească şi puţinele gaze pe care le mai trimite spre Europa. Dacă plafonul de preţ preconizat de Uniunea Europeană va viola acordurile convenite între Gazprom şi contrapărţi, Rusia „îşi rezervă dreptul de a se gândi dacă mai suntem obligaţi să respectăm aceste contracte”, a declarat joi preşedintele Vladimir Putin.

În plus, traderii urmăresc cu atenţie modul cum evoluează diferenţialul de preţ dintre Europa şi Asia, deoarece este posibil să fie mai profitabil să trimiţi cargouri încărcate cu gaze lichefiate în Asia. În plus, furtuna arctică care loveşte mari părţi din SUA ameninţă să perturbe temporar exporturile de gaze lichefiate din zona de coastă a Golfului Mexic, ceea ce ar putea influenţa la rândul său piaţa europeană în zilele următoare.

„Un aflux susţinut de gaze lichefiate şi livrări mai mari de gaze din Norvegia, precum şi o reducere a cererii din cauza preţurilor mari creează un scenariu în care Europa ar avea suficiente gaze pentru a traversa o iarnă blândă”, susţin analiştii de la Bloomberg Intelligence. „Totuşi, un val de frig, cumulată cu o oprire completă a ultimelor două conducte de gaze ale Gazprom spre Europa, ar putea stimula volatilitatea preţului şi ar goli depozitele până la finele iernii, ceea ce ar prelungi criza actuală într-o nouă criză”, adaugă analiştii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vreme #gaz #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat luni că orice țară care desfășoară activități comerciale cu Iranul va fi taxată cu un tarif de 25% la toate schimburile comerciale cu Statele Unite, în contextul în care Washingtonul analizează un răspuns la valul de proteste antiguvernamentale fără precedent din Iran, notează Reuters.

„Cu efect imediat, orice țară care face afaceri cu Republica Islamică Iran va plăti un tarif de 25% pentru orice și toate afacerile desfășurate cu Statele Unite ale Americii”, a scris Trump pe platforma sa, Truth Social. Taxele vamale ar urma să fie achitate de importatorii americani ai bunurilor provenite din aceste țări.

Iranul, membru al OPEC, este supus de ani de zile sancțiunilor americane și exportă cea mai mare parte a petrolului său către China, iar printre principalii săi parteneri comerciali se mai numără Turcia, Irak, Emiratele Arabe Unite și India. Trump a precizat că ordinul este „final și concludent”, fără a oferi însă detalii despre baza legală sau dacă măsura va viza toți partenerii comerciali ai Iranului. Casa Albă nu a publicat până acum un document oficial privind această decizie și nu a răspuns solicitărilor de comentarii.

China a reacționat dur, prin ambasada sa la Washington, afirmând că va lua „toate măsurile necesare” pentru a-și proteja interesele și criticând „sancțiunile unilaterale ilegale și jurisdicția cu rază lungă”. „Războaiele tarifare și comerciale nu au câștigători, iar coerciția și presiunea nu rezolvă problemele”, a declarat un purtător de cuvânt al ambasadei chineze.

Japonia și Coreea de Sud, care au încheiat acorduri comerciale cu SUA anul trecut, au anunțat că monitorizează situația. Ministerul Comerțului de la Seul a transmis că va lua măsuri după ce vor fi clare acțiunile concrete ale Washingtonului, iar Tokyo a precizat că va evalua impactul potențial asupra economiei japoneze.

Anunțul lui Trump vine pe fondul celor mai mari proteste antiguvernamentale din Iran din ultimii ani, declanșate inițial de dificultăți economice și transformate rapid în apeluri directe la căderea regimului clerical. Grupul pentru drepturile omului HRANA, cu sediul în SUA, afirmă că a confirmat 599 de decese de la începutul protestelor pe 28 decembrie, dintre care 510 protestatari și 89 de membri ai forțelor de securitate.

Teheranul a declarat că menține canale de comunicare deschise cu Washingtonul, în timp ce Trump a spus că ar putea avea întâlniri cu oficiali iranieni și că este în contact cu opoziția, fără a exclude opțiuni militare. Totuși, Casa Albă a subliniat că „diplomația rămâne prima opțiune”.

În al doilea său mandat, Trump a recurs frecvent la amenințări și impuneri de tarife împotriva țărilor care colaborează cu adversari ai SUA sau pe care le acuză de politici comerciale „incorecte”. Între timp, politica sa tarifară se află și sub presiune juridică, Curtea Supremă a SUA analizând posibilitatea de a anula o parte din tarifele deja impuse.

Potrivit celor mai recente date ale Băncii Mondiale, Iranul exporta în 2022 către 147 de parteneri comerciali, ceea ce face ca impactul potențial al noii măsuri americane să fie unul global.