Stati face dezvăluiri despre procesul cu Kazahstan: După 10 ani de tăcere, e timpul să spunem lucrurilor pe nume

Omul de afaceri Gabriel Stati a venit cu o reacție după ce în spațiul public au apărut informații precum legate de litigiul dintre familia Stati și companiile care le aparțin Ascom Group SA și Terra Raf Trans Traiding LTD împotriva Republicii Kazahstan.

Potrivit omului de afaceri din Republica Moldova, știrile generate de partea kazahă sunt false, căutând astfel justificarea eșecurilor sale, întrucât Decizia din 19 decembrie 2013 rămâne în vigoare, iar Kazahstanul va trebui să plătească prejudiciile.

„Decizia din 19 decembrie 2013 este piatra de temelie, este cel mai important câștig al nostru, adjudecat de un tribunal internațional. Prin Decizia dată nu s-au constatat doar ilegalitățile comise de către Kazahstan, dar și evident au fost stabilite prejudicii, partea kazahă fiind obligată la plata acestora. Evident că de-a lungul anilor Kazahstan a încercat să anuleze această decizie. Competentă în a anula o deciziei arbitrală emisă de Tribunalul suedez este instanța din Suedia. Kazahstan pe bune a folosit orice procedeu procesual ce ar permite să anuleze Decizia din 19 decembrie 2013, dar au eșuat de fiecare dată absolut în orice încercare. Kazahstan a invocat chiar și acțiuni penale, precum ca fiind comise de către mine sau tatăl meu, de fals de acte, de spălare de bani și multe altele. Toate aceste alegații nu și-au găsit nici o confirmare, nici o instanță nu a reținut asemenea argumente. La ziua de azi, Decizia din 19 decembrie 2013 este legală, rămâne în vigoare și a rezistat oricăror critici. După 2013 și până în prezent, de 10 ani, lupta se duce deja pentru încasarea sumelor adjudecate. Procedura juridic nu este simplă. Decizia arbitrală trebuie recunoscută pe teritoriul statelor unde Kazahstan are active, iar apoi se trece la încasarea silită. La momentul actual Decizia arbitrală este recunoscută în majoritatea statelor unde ne-am adresat, și s-a trecut la executarea silită și încasarea prejudiciilor. Dar în fiecare din aceste state se dau lupte grele ani de zile. Până a obține o recunoaștere, Kazahstan constant a abuzat de drepturile sale procedurale, a tergiversat procese, a pus piedici, a contestat orice act juridic. Iar când se ajunge la încasarea forțată, Kazahstan iar invocă comiterea unor infracțiuni, argumente pe care noi deja le cunoaștem ca pe o poezie. Toate aceste acțiuni judiciare create artificial de Kazahstan sunt făcute cu un singur scop: de a nu executa Decizia din 19 decembrie 2013. În diferite state procedura de recunoaștere și încasare se află la diferite etape, deoarece sunt diferențe la nivel de legi naționale. Dar indiferent de țară, foarte ferm, Decizia din 19 decembrie 2013 este recunoscută de toate jurisdicțiile statelor unde ne adresăm. Deși Decizia arbitrală trebuie executată benevol, din 2013, Kazahstan se impune cu înverșunare reparării prejudiciului adjudecat de 10 ani. Iată sunt 10 ani de lupte, litigii, iar finalul este univoc: Kazahstan va plăti conform Deciziei din 19 decembrie 2013. La ora actuală, statul kazah a cheltuit pentru servicii de asistență juridică o sumă ce se apropie de suma prejudiciului ce ni se cuvine. Cum se tolerează asemenea cheltuieli inutile din banii publici ai Republicii Kazahtan, în scopul tergiversării achitării prejudiciului, este o întrebare retorică, dar finalul pentru familia Stati este clar: Republica Kazahstan va plăti conform deciziei arbitrale până în ultimul cent.” se arată în reacția omului de afaceri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#litigiu #Kazahstan #Stati #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.