Zelenski și-a mai găsit un aliat puternic în UE. Liderul european, proaspăt ales, susține un ajutor nelimitat Ucrainei

03 Feb. 2023, 04:31
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Feb. 2023, 04:31 // Actual //  bani.md

Preşedintele ales al Cehiei, Petr Pavel, a declarat joi, 2 februarie, într-un interviu acordat France Presse, că nu ar trebui să existe ”nicio limită” pentru ajutorul militar occidental acordat Ucrainei, care se confruntă de aproape un an cu o invazie pe scară largă din partea Rusiei, şi a îndemnat aliaţii să dea dovadă de mai mult curaj.
Pavel, care a condus Comitetul militar al NATO între 2015 şi 2018, a câştigat alegerile prezidenţiale de sâmbătă şi urmează să depună jurământul la 9 martie.
În acest interviu, Petr Pavel, în vârstă de 61 de ani, a declarat că Occidentul trebuie să furnizeze Ucrainei, care luptă împotriva unei invazii ruse, toate tipurile de arme, cu excepţia celor nucleare.

”În privinţa armelor convenţionale, chiar nu văd niciun motiv pentru a se stabili limite”, a spus el.

”Ucraina nu poate să lupte cu un adversar atât de dur fără blindate, fără drone, artilerie şi rachete cu rază lungă de acţiune şi, probabil, nici fără avioane supersonice”, consideră generalul ceh în rezervă.

Aliaţii occidentali, între care Cehia, au furnizat Ucrainei un ajutor militar substanţial de la declanşarea invaziei ruse, la 24 februarie 2022.

În opinia sa, ar fi nevoie de mai mult curaj, întrucât ”unele ţări au o poziţie puţin rezervată” cu privire la livrările de arme moderne.

”Dacă vrem să adoptăm o poziţie unică, care să ne dea cele mai mari şanse de succes, ar trebui să acţionăm în mod unitar cu privire la aceste probleme”, a afirmat Petr Pavel, în consonanţă cu propunerea Poloniei de a trimite avioane de luptă F-16 Ucrainei dacă această iniţiativă ar fi susţinută de NATO în ansamblul său.

”Ar trebui să furnizăm Ucrainei toate mijloacele necesare pentru a o ajuta să respingă armata rusă în afara teritoriului său prin forţe proprii”, a spus preşedintele ales al Cehiei, care, la o zi după scrutin, l-a sunat pe Volodimir Zelenski pentru a-l asigura de sprijinul ţării sale.

El a spus că intenţionează să efectueze o vizită în Ucraina în primăvară, împreună cu preşedinta Slovaciei, Zuzana Caputova.
Cehia, membră a UE şi NATO cu 10,5 milioane de locuitori, a furnizat până în prezent Ucrainei un ajutor militar în valoare de 217 milioane de dolari, a comunicat joi Ministerul ceh al Apărării.

Pavel susţine, de asemenea, candidatura Ucrainei la aderarea la UE şi NATO odată ce războiul se va termina.

”Dacă percepem NATO şi UE ca pe o zonă de stabilitate, cooperare, de bune relaţii, atunci ar trebui să permitem unei alte ţări mari europene să ni se alăture”, a declarat Pavel.
”Nu numai că merită să ni se alăture, dar şi noi vom beneficia, la fel ca Rusia, atunci când va putea restabili relaţii normale cu Occidentul”, consideră el, apreciind că aderarea Ucrainei la NATO este ”doar o problemă de voinţă politică”.

”Referitor la acordul asupra valorilor, intereselor strategice pe termen lung, interoperabilităţii tehnologice între NATO şi armata ucraineană, cred că Ucraina a îndeplinit deja condiţiile”, potrivit lui.
Războiul trebuie să se încheie cu retragerea Rusiei, discuţii de pace, reconstrucţia Ucrainei şi anchetarea crimelor de război, afirmă el.

”Va trebui să aducem aici Rusia nu doar continuând să sprijinim Ucraina, ci şi prin aplicarea foarte strictă a sancţiunilor împotriva Rusiei”, subliniază preşedintele ales ceh.

”Este singura cale de a face Rusia să înţeleagă că a acţionat împotriva normelor şi că, în lumea civilizată a secolului XXI, chiar şi o ţară mare ca Rusia nu poate să ignore normele comunităţii mondiale”, susţine noul preşedinte al Cehiei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.