Monedă digitală în Europa: ”Zona euro va ajunge sandwich între companiile din SUA şi sistemele de plată ale Chinei”

17 Feb. 2023, 08:35
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Feb. 2023, 08:35 // Actual //  bani.md

Banca Centrală Europeană (BCE) lucrează la o monedă digitală, deoarece regiunea încearcă să se protejeze de tensiunile cu China şi Statele Unite, transmite CNBC.

Banca centrală a început să analizeze fezabilitatea unui euro digital încă din octombrie 2021. În această toamnă, şefii de stat din UE vor trebui să decidă dacă BCE ar trebui să continue cu următorii paşi, care includ testarea aranjamentelor tehnice necesare, astfel încât europenii să poată cheltui euro digitali.

”BCE este îngrijorată că fără euro digital zona euro va ajunge într-o poziţie geopolitică şi economică de sandwich între marile companii de tehnologie din SUA şi sistemele de plată ale Chinei.

În prezent, europenii nu dispun de platforme digitale”, a declarat Guido Zimmermann, economist senior la banca germană LBBW.
Preşedintele BCE, Christine Lagarde, a recunoscut acest aspect în timpul unui discurs din noiembrie.

”Intrarea marilor tehnologii în plăţi ar putea creşte riscul de dominare a pieţei şi dependenţă de tehnologiile de plată străine, cu consecinţe asupra autonomiei strategice a Europei. Deja acum, peste două treimi din tranzacţiile europene de plată cu cardul sunt efectuate de companii cu sediul în afara Uniunii Europene”, a spus ea.

Mastercard, Visa, PayPal, Alipay şi UnionPay alcătuiesc cele mai importante companii globale pentru plăţi. Niciuna dintre ele nu este european.

Primele trei sunt americane, iar ultimele două chineze.

Politicienii din Europa nu vor ca consumatorii sau firmele din regiune să devină dependente de companiile mari din SUA pentru plăţi, a spus Zimmermann.
El a adăugat că oficialii europeni încearcă, de asemenea, să evite o situaţie în care China devine singurul factor determinant al plăţilor pe ”Digital Silk Road”, un proiect chinez de referinţă pentru a investi în digitalizare în întreaga lume.

”Obiectivul, cred că este o fixare pentru unii, de a asigura suveranitatea sau puterea UE, este principalul motor al monedei euro digitale la Bruxelles şi la Frankfurt”, a spus Daniel Gros, membru distins la institutul de cercetări CEPS.

Oficialii europeni au discutat de câţiva ani necesitatea de a fi mai autonomi şi mai puţin dependenţi de alte părţi ale lumii, dar discuţiile s-au intensificat în urma pandemiei de Covid-19 şi apoi din nou după invazia Rusiei în Ucraina.

”Relevanţa păstrării suveranităţii geopolitice a crescut în recentele discursuri şi publicaţii ale BCE despre un euro digital. Acest lucru cu siguranţă are de-a face cu izbucnirea războiului din Ucraina şi cu tensiunile geopolitice globale în creştere”, a spus Zimmerman.

Lagarde a declarat în noiembrie că un euro digital ”este un proiect european comun” şi ”ar servi în esenţă obiective mai largi de politică publică, cum ar fi consolidarea autonomiei strategice a Europei”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

20 Oct. 2025, 14:43
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
20 Oct. 2025, 14:43 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII