Vaccinurile „produc” miliardari noi. Ce avere au făcut din vaccinuri președinții companiilor Pfizer sau Moderna

Datorită producerii de vaccinuri anti-COVID au apărut nouă miliardari noi. Averea cumulată a celor nouă miliardari ajunge la 19,3 miliarde de dolari şi ar permite ca populaţia tuturor ţărilor cu venituri mici să fie vaccinată.

Cel puţin nouă persoane au devenit miliardare datorită vaccinurilor anti-COVID, printre care şi CEO-ul francez al companiei Moderna, Stéphane Bancel.

Averea lor cumulată ar permite vaccinarea celor mai sărace ţări, a declarat ONG-ul Oxfam joi, 19 mai. Aceste averi au apărut „datorită profiturilor uriaşe ale grupurilor farmaceutice care au monopolul asupra producţiei de vaccinuri împotriva COVID”, precizează Oxfam într-un comunicat de presă, citat de Le Figaro.

Cele mai mari averi sunt deţinute de CEO-ul Moderna, Stéphane Bancel (4,3 miliarde de dolari) şi de CEO-ul şi cofondatorul BioNTech, Ugur Sahin (4 miliarde de dolari). Alţi opt miliardari, cu „portofolii mari de acţiuni” la companiile farmaceutice, au cunoscut o creştere cumulată a averii lor de 32,2 miliarde de dolari, „suficient pentru a imuniza întreaga populaţie indiană”, se adaugă în comunicat, scrie Aleph News.

Aceste cifre se bazează pe clasamentul revistei americane Forbes şi sunt publicate de „People’s Vaccine Alliance”, din care face parte Oxfam.

Averea cumulată a celor nouă miliardari ajunge la 19,3 miliarde de dolari şi „ar permite ca populaţia tuturor ţărilor cu venituri mici să fie vaccinată.” Aceste ţări „au primit doar 0,2% din vaccinurile produse în lume. În special din cauza deficitului de doze disponibile”, potrivit Oxfam.

#avere #miliardari #vaccin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Primăria din Puhăceni, cea din Șerpeni și Consiliul Raional Anenii Noi cer revizuirea deciziei privind amplasarea celui mai mare centru de gestionare a deșeurilor din Moldova. Adresarea a fost transmisă Ministerului Mediului, fiind solicitată să reevalueze hotărârea.

Primarul din Puhăceani, Veaceslav Plămădeală, afirmă că populația nu este împotriva modernizării, ci contra „felului în care s-a luat această decizie”. Oficialul afirmă că terenul ales este aproape de izvoare, iar un studiu hidrogeologic nu a fost efectuat, pentru a stabili dacă apele subterane vor fi afectate.

„Documentele oficiale ale Ministerului arată că exista un alt teren, considerat mai potrivit din punct de vedere tehnic. Acesta nu a fost ales după ce comunitatea de acolo s-a opus. Satele Puhăceni, Șerpeni, Speia, Delacău, Dubăsarii Vechi, Bălăbănești, Corjova, Cobusca Veche, fiind foarte apropiat învecinate de locul amplasării noii mari gunoiști n-au fost întrebate, înainte să se decidă la această temă sensibilă. Mai mult, Guvernul a declarat deja terenul de utilitate publică și a pornit exproprierea înainte ca evaluarea de mediu să fie încheiată.

La Puhăceni și Șerpeni, Consiliile Locale la fel cum și Consiliul Raional Anenii Noi au votat unanim împotriva proiectului. Toți consilierii locali/raionali au spus NU. Vocea comunităților a venit după ce decizia fusese deja luată”, afirmă funcționarul.

În opinia lui Plămădeală, luând în considerare finanțarea externă a proiectului, procedura trebuie stopată, pentru a analiza urmările pentru populația.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În replică, secretarul de stat de la Ministerul Agriculturii Grigore Stratulat a menționat că preocupările existente trebuie să se bazeze pe fapte și studii, nu pe presupuneri.

„Proiectul nu presupune o „gunoiște”, ci un centru regional modern de gestionare a deșeurilor, inclusiv un depozit construit și exploatat conform standardelor Uniunii Europene, cu sisteme de impermeabilizare, colectare și tratare a levigatului, captarea gazului de depozit și monitorizare permanentă a factorilor de mediu. În prezent se desfășoară procedura de evaluare a impactului asupra mediului, iar toate studiile și consultările publice prevăzute de lege vor fi realizate înainte de luarea oricărei decizii.

Verificările cartografice și investigațiile preliminare indică existența unor distanțe de protecție adecvate față de zonele locuite și față de principalele corpuri de apă. Distanțele exacte și rezultatele studiilor vor fi prezentate public în Raportul privind evaluarea impactului asupra mediului. De asemenea, accesul către centru este proiectat astfel încât traficul să nu traverseze localitățile, evitând disconfortul cauzat de praf și zgomot pentru locuitori, iar exploatarea centrului va respecta cele mai stricte cerințe de protecție a mediului și a sănătății populației. (…) Obiectivul nostru este simplu: să înlocuim gunoiștile neconforme cu un sistem modern, sigur și transparent de gestionare a deșeurilor, în beneficiul oamenilor și al mediului”, afirmă secretarul de stat.