În lupta pentru industria viitorului, subvenţiile contează. Poate şi geopolitica?

20 Iun. 2023, 05:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
20 Iun. 2023, 05:15 // Actual //  bani.md

Polonia, Israel, Germania: colosul american Intel s-a lansat recent într-o cursă a investiţiilor gigantice ca parte a eforturilor producătorului de semiconductori de a-şi diversifica bazele de producţie în contextul războiului pentru tehno­logie dintre SUA şi China.

Israel, Polonia şi Germania sunt aliaţi majori ai SUA.  Că Intel este o companie cu importanţă strategică atât pentru Washington, cât şi pentru industria occidentală a microcipurilor şi pentru statele unde compania produce nu încape îndoială. In­ves­tiţiile din viitoarele fabrici din Polonia şi Germania sunt cele mai mari investiţii directe străine pentru aceste state, iar ele ridică ştacheta pentru alţi producători de semi­con­duc­tori. Dar şi subvenţiile date de guverne companiei Intel sunt pe măsură.
Intel a anunţat în weekend un acord de principiu pentru construcţia unei noi fabrici, de 25 miliarde de dolari, în Israel, aceasta fiind cea mai mare investiţie străină din această ţară, notează Bloomberg.

În cadrul noii facilităţi vor fi fabricate plăcuţe de siliciu, un segment unde Israelul este deja unul dintre cei patru mari furnizori ai Intel. Extinderea marchează acce­lerarea efortului CEO-ului com­paniei Pat Gelsinger de localizare a unei părţi mai însemnate din producţie în afara Asiei, care domină pro­ducţia de semiconductori. Gelsinger se luptă de asemenea pentru a reda poziţia de lider a com­paniei după ce companii ca Nvidia şi Taiwan Semiconductor Manufacturing i-au eclipsat capabilităţile.

Anunţul din weekend al Intel marchează o perioadă activă pentru industria semiconductorilor. Un alt producător din sector, Micron Technology, se apropie de un acord privind o investiţie de cel puţin un miliard de dolari în India. De asemenea, acesta a venit după ce Intel anunţase că va investi 4,6 miliarde de dolari într-o unitate din Wroclaw, Polonia.

Companiile profită de asemenea de subvenţiile oferite de guverne dornice să se asigure că aprovizionarea cu semiconductori pe propriile teritorii este sigură şi atrage locuri de muncă. SUA oferă stimulente de aproximativ 52 miliarde de dolari, iar Europa face un efort similar.

Ca parte a acordului cu Israelul, Intel este probabil eligibil pentru un grant guvernamental semnificativ reprezentând 12,8% din investiţiile sale totale.

Germania a încheiat ieri un acord prin care va acorda Intel subvenţii de 10 miliarde de euro pentru construcţia unei fabrici gigant de semiconductori.

Acordul înseamnă că gigantul american va primi în plus 3 miliarde de euro pe lângă subvenţiile de 6,8 miliarde de euro deja anunţate de Berlin. Intel argumentase că pachetul iniţial de susţinere de stat devenise insuficient din cauza inflaţiei şi scumpirii energiei.

Legat de investiţia din Polonia, Intel a refuzat să precizeze valoarea subvenţiilor pe care le va primi din partea Varşoviei, declarând că „va urmări stimulente adecvate pentru a se asigura că operaţiunile sale sunt competitive la nivel mondial“, potrivit Financial Times.
Premierul polonez Mateusz Morawiecki a anunţat că „termenii detaliaţi ai acordului“ vor fi prezentaţi ulterior.

Intel a anunţat de asemenea că poartă discuţii pentru construcţia unei a doua unităţi de asamblare în Italia.

În cazul Germaniei, proiectul Intel va fi una dintre cele mai mari investiţii străine directe de pe plan local, iar în cel al Poloniei investiţia gigantului american este cea mai mare investiţie greenfield in istoria ţării.
În acelaşi sector al semiconductorilor, un consorţiu americano-franco-italian format din GlobalFoundries şi STMicro urmează să construiască o facilitate de 5,7 miliarde de euro în Alpii francezi.

Potrivit Reuters, Franţa a anunţat că va oferi ajutor de stat de 2,9 miliarde de euro pentru susţinerea investiţiei respective
Blocul speră de asemenea să atragă angajamente din partea altor doi giganţi, TSMC din Taiwan şi Samsung din Coreea de Sud.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

07 Aug. 2026, 17:15
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
07 Aug. 2026, 17:15 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naționale a Moldovei au coborât la 5,198 miliarde de euro la sfârșitul lunii iulie 2026, în scădere cu 18,35 milioane de euro față de nivelul înregistrat la 30 iunie, arată datele BNM.

La sfârșitul lunii iunie, rezervele valutare ale băncii centrale însumau 5,216 miliarde de euro. Diminuarea lunară reprezintă aproximativ 0,35%.

Cea mai mare presiune asupra rezervelor a venit din plățile aferente serviciului datoriei publice externe, care au totalizat 24,35 milioane de euro.

Deprecierea valutelor care intră în componența rezervelor le-au au redus cu 12,9 milioane de euro.

Totodată, plățile efectuate de Ministerul Finanțelor au însumat 1,85 milioane de euro, iar ieșirile nete din conturile Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă – 40.000 de euro.

Scăderea a fost temperată de veniturile obținute din gestionarea rezervelor valutare, care au ajuns la 12,94 milioane de euro. Intrările nete aferente rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate au adăugat 3,06 milioane de euro.

Încasările în favoarea Ministerului Finanțelor au constituit 1,71 milioane de euro, iar operațiunile de swap valutar pe piața internă au avut un rezultat pozitiv de 80.000 de euro. Categoria „alte intrări nete” a contribuit cu 5,92 milioane de euro.

În pofida reducerii din iulie, rezervele oficiale rămân cu 93,47 milioane de euro peste nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2025.

Activele externe nete au constituit 5,173 miliarde de euro la 31 iulie, diminuându-se cu 18,34 milioane de euro într-o singură lună. Comparativ cu sfârșitul anului trecut, acestea sunt mai mari cu 98,44 milioane de euro.