„Inima” din Franța – un restaurant fondat de moldoveanca Oxana Crețu care a cucerit experții de la Michelin

16 Ian. 2024, 17:04
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Ian. 2024, 17:04 // Actual //  bani.md

În sud-vestul Franței, în Bordeaux, oraș traversat de fluviul Garonne, un mic restaurant care bucură clienții francezi, și nu doar, a fost inclus în celebrul catalog Michelin. Este vorba de „proiectul” de suflet al moldovencei Oxana Crețu, originară din Cahul. După nominalizarea de succes, corespondentul Grupului de presă Realitatea, Traian Stoianov, a discutat cu Oxana pentru a afla cât mai multe despre restaurantul „Inima” administrat și fondat de moldoveanca noastră.

Restaurantul meu este casa mea!

Oxana povestește că deschiderea unui restaurant în Franța nu a fost un plan, nici un vis, însă „proiectul” a văzut lumina zilei în timp. Până a ajunge bucătar-șef, și până a avea propria echipă, a muncit mulți ani pentru a acumula toată experiența necesară, deși inițial, toate gândurile se îndreptau spre artele aplicate.

„Restaurantul meu este casa mea. Acolo am creat un univers unde vreau să mă simt eu bine și la fel este și pentru echipa mea. Asta nu îmi pune numai să zicem investiții financiare, dar și investiții sufletești, investiții intelectuale ca să putem crea un loc de muncă ușor, un loc agreabil, unde toată lumea să simtă bine printr-o energie care se acumulează cu anii. Când l-am cumpărat, era o simplă băcănie, mai simplu spus. Împreună cu fratele meu am făcut câteva transformări până a ajunge la „Inima”, denumirea localului. Echipa mea, sunt patru persoane, iar a cincea sunt eu. Avem un somelier care îndrumă oaspeții, propune vinurile franceze, dar și cele din Republica Moldova”, povestește moldoveanca.

Moldoveanca recunoaște, unii fac școli de 15-20 de ani, 30 de ani, și după asta tot nu reușesc să ajungă sau cel puțin să se integreze în acest proces, la ea însă…

„La mine s-au întâmplat lucrurile mai rapid, mai accelerat. Desigur că am admirat sau m-am interesat, inspirat de la mai mulți șefi francezi, și nu doar, dar nu am avut un mentor în sine care să îmi transmită ceva. Am fost nevoită să mă descurc foarte mult singură. Am învățat mult. M-am specializat profesional, dacă pot să spun așa, la Alain Ducasse. Am fost la niște cursuri care aveau loc într-un spațiu din ăsta foarte mic, să zicem, parcă era un apartament mic în Paris”, spune Oxana Crețu.

Moldoveanca a fost sinceră și a spus și ce ar vrea să schimbe în Republica Moldova, dacă ar avea posibilitatea, anume în domeniul gastronomic. Cum a răspuns, aflați în interviul de mai jos.

07 Sept. 2026, 22:10
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
07 Sept. 2026, 22:10 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.