O companie aeriană de peste Prut, care zboară la Chișinău, se îndreaptă mai degrabă sub pământ decât către cer

21 Aug. 2024, 12:10
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
21 Aug. 2024, 12:10 // Actual //  bani.md

Compania de stat TAROM din România, care operează zboruri și în Republica Mooldova, pe ruta București-Chișinău-București, se confruntă cu o criză financiară serioasă, având nevoie de măsuri drastice pentru a-și redresa situația economică. Într-o mișcare controversată, TAROM a anunțat un plan de restructurare menit să transforme pierderile în profit, dar care include renunțarea la rute profitabile, vânzarea de aeronave și concedieri de personal.

Printre cursele anulate recent se numără zborurile către Londra, o destinație importantă pentru comunitățile românești din străinătate, și unde companiile low-cost, precum Wizz Air, înregistrează câteva zboruri pe zi, profitând din plin de cererea mare. În contrast, TAROM a decis să vândă sloturile de pe aeroportul Heathrow, argumentând că zborurile respective nu erau rentabile.

În contextul acestui plan, TAROM intenționează să vândă patru aeronave Airbus și să reducă numărul de angajați. De asemenea, compania se bazează pe un ajutor de stat pentru a susține planul de restructurare. Flota TAROM, în prezent formată din cinci tipuri de avioane, va fi simplificată pentru a reduce costurile de operare, urmând ca piloții să fie certificați pentru un număr mai mic de tipuri de aeronave.

Proiectul de buget pentru 2024 preconizează o creștere a veniturilor de 30% față de anul precedent și, în sfârșit, obținerea unui profit după decenii de pierderi. Cu toate acestea, rezultatele actuale indică faptul că TAROM nu reușește să țină pasul cu tendințele de creștere ale pieței, în timp ce companiile low-cost continuă să își extindă rutele și să își crească cota de piață.

În prima jumătate a anului, traficul total de pasageri pe aeroporturile din România a crescut cu 5%, atingând 11,8 milioane de pasageri, subliniind expansiunea pieței aeriene, în contrast cu dificultățile întâmpinate de TAROM.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

01 Sept. 2026, 17:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Sept. 2026, 17:14 // Actual //  Ursu Victor

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.