Angajații inculpați în frauda bancară au fost măturați de la BNM! Dragu: De pe 31 ianuarie nu mai lucrează

Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, a anunțat că angajații BNM implicați în dosarul frauda bancară au fost suspendați din funcție începând cu data de 31 ianuarie (Ion Ropot și Ruslan Grate n.a). Această decizie vine în urma aplicării Codului Muncii, art.76 lit. G, care permite suspendarea contractelor de muncă în astfel de situații.

Răspunzând la întrebările jurnaliștilor, Anca Dragu a subliniat că, colaborarea cu instituțiile statului este foarte bună în prezent, iar BNM evaluează cadrul legal pentru a face modificări astfel încât să se asigure protecția martorilor și a avertizorilor de integritate. De asemenea, guvernatoarea a accentuat importanța eliminării celor care aduc atingere reputației sectorului bancar.

„În cazul sectorului bancar, în special al Băncii Naționale, reputația este crucială. Legea este concepută astfel încât, de îndată ce o persoană devine inculpată, mai ales într-un caz atât de răsunător, trebuie izolată, cel puțin prin suspendarea contractului. Și, da, în Moldova, cadrul legal permite acest lucru, iar eu l-am aplicat”, a declarat Anca Dragu.

Guvernatoarea a menționat că această abordare este aliniată cu principiile europene și internaționale și că, în conformitate cu legea, nu se așteaptă decizia finală a instanței pentru a lua astfel de măsuri.

Dosarul fraudei bancare care a implicat angajați BNM a atras atenția publică, iar instituția bancară este hotărâtă să acționeze prompt și ferm pentru a asigura integritatea și reputația sectorului bancar din Republica Moldova.

Fostul guvernator, Octavian Armașu la audierile parlamentare din 21 decembrie 2023, spunea că suspendarea lui Ropot și Grate e imposibilă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dragu #dosar #angajati #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.