ANRE promite diminuarea tarifelor la gaz. Ieftinirea va fi nesemnificativă

Tarifele la gaz pentru populație ar urma să scadă cu 0,20 de lei, la 10,07 lei pentru metrul cub de gaz consumat în anul 2022, potrivit unui proiect de hotărâre al ANRE, care va fi discutat în ședința din 21 decembrie.

ANRE a stabilit, în anul 2022, un venit în mărime de 10,7 miliarde de lei pentru Moldovagaz. Astfel, reglementatorul a stabilit următoarele prețuri la gazele naturale furnizate în punctele:

de intrare în rețelele de transport al gazelor naturale – 7 652 lei/1000 m3 față de 7,83 lei

de ieșire din rețelele de transport al gazelor naturale – 7 939 lei/1000 m3 față de 8,11 lei

de ieșire din rețelele de distribuție a gazelor naturale de înaltă presiune – 8 148 lei/1000 m3 față de 8,33 lei

de ieșire din rețelele de distribuție a gazelor naturale de medie presiune – 8 466 lei/1000 m3 față de 8,64 lei

de ieșire din rețelele de distribuție a gazelor naturale de joasă presiune – 10 076 lei/1000 m3 față de 10,26 lei

La determinarea prețului la gazele naturale furnizate de Moldovagaz ANRE spune că s-a ținut cont de următorii parametri:

– volumele totale de gaze naturale furnizate la prețuri reglementate – 1 177,01 mln. m3

– prețul mediu de procurare a gazelor naturale pentru anul 2022 – 423,40 dolari. SUA/1000 m3

– cursul de schimb mediu anual al monedei naționale față de dolarul SUA -17,68 lei/1 dolar SUA (cursul mediu BNM pentru anul 2021)

– cheltuielile totale suportate de către furnizor pentru procurarea serviciilor de transport al gazelor naturale au fost calculat în conformitate cu pct. 10 din Metodologia 355 și constituie – 295,53 mln. lei

– cheltuielile totale suportate de către furnizor pentru procurarea serviciilor de distribuţie a gazelor naturale au fost calculat în conformitate cu pct. 11 din Metodologia 355 și constituie –1 361,58 mln. lei

– cheltuielile reglementate ale furnizorului legate nemijlocit de prestarea serviciului de furnizare a gazelor naturale au fost determinate în baza celor aprobate de ANRE și actualizate la parametrii prevăzuți de Metodologia 355 și constitui -170,76 mln. lei

– rentabilitatea reglementată a furnizorului a fost determină separat pentru fiecare categorie de preţ pe baza cheltuielilor aferente activităţii reglementate, și constituie- 43,74 mln. lei

– componenta de corectare a veniturilor reglementate ale furnizorului pentru perioada 2011- 2020 – 25,96 mln. lei.

#tarif #Moldovagaz #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul Monetar Internațional lansează un avertisment dur pentru Republica Moldova, la finalul misiunii de consultări prevăzute de Articolul IV. În declarația șefei misiunii FMI, Alina Iancu și experții constată o revenire timidă a economiei, dar scot la iveală o serie de dezechilibre. Este vorba de un deficit extern mare, finanțe publice sub presiune, reforme anticorupție blocate și riscuri în creștere pentru stabilitatea macroeconomică.

Potrivit FMI, creșterea economică din 2025, estimată la 2,7%, este alimentată aproape exclusiv de consum și importuri, nu de competitivitate. Deficitul de cont curent a urcat la circa 20% din PIB, unul dintre cele mai ridicate niveluri din regiune, pe fondul importurilor masive, în special de energie, și al exporturilor slabe. FMI avertizează direct că acest lucru indică o pierdere de competitivitate a economiei moldovenești.

În paralel, finanțele publice intră într-o zonă de risc. Deficitul bugetar crește de la 4,1% din PIB în 2024 la 4,5% în 2025 și este prognozat să ajungă la 5,2% din PIB în 2026, pe fondul cheltuielilor curente ridicate, salariilor majorate și sprijinului social acordat fără o țintire clară. FMI subliniază că investițiile capitale au fost subexecutate, iar statul cheltuiește mai mult pe consum decât pe dezvoltare.

Experții FMI transmit un mesaj tranșant: Moldova va fi nevoită să strângă șurubul fiscal. Țara colectează prea puține venituri raportat la economii similare, iar sistemul fiscal este descris ca fiind „complex și distorsionant”. FMI cere eliminarea scutirilor și cotelor reduse de TVA, considerate ineficiente, și extinderea bazei de impozitare. De asemenea, este pusă pe masă revizuirea progresivității impozitelor pe venit și pe avere, semnal clar că presiunea fiscală va crește.

În domeniul energetic, FMI susține explicit eliminarea treptată a compensațiilor la energia electrică, precum și ajustarea Fondului de Reducere a Vulnerabilității Energetice, astfel încât ajutorul să fie acordat doar celor mai vulnerabili. Mesajul este clar: sprijinul generalizat nu mai este sustenabil.

Pe plan monetar, FMI avertizează că nu există spațiu pentru relaxare suplimentară a politicii monetare, în pofida reducerilor recente operate de BNM. Creșterea inflației de bază și relansarea economiei pot reaprinde presiunile inflaționiste. În același timp, cerințele ridicate de rezerve obligatorii frânează creditarea eficientă, iar normalizarea trebuie făcută cu maximă prudență.

Un alt semnal de alarmă vizează piața imobiliară. FMI constată că prețurile locuințelor au crescut cu 24% într-un singur an, iar avansul rapid al creditării impune măsuri stricte pentru prevenirea unei supraîncălziri. Programul „Prima Casă” este vizat direct, FMI cerând alinierea lui la reguli mai dure de evaluare a debitorilor.

Cel mai sensibil capitol rămâne însă anticorupția. FMI constată fără echivoc că progresul este „neuniform”, iar viitorul Procuraturii Anticorupție este incert, din cauza deficitului de personal și a capacităților limitate. Instituția-cheie în lupta anticorupție funcționează sub parametri minimi, iar FMI cere noului Guvern „progres serios” și măsuri concrete, nu declarații.

În concluzie, deși Moldova evită pentru moment o criză majoră, FMI transmite un mesaj dur: economia rămâne vulnerabilă, reformele bat pasul pe loc, iar fără decizii politice ferme — inclusiv taxe mai mari, tăieri de compensații și reforme reale în justiție — stabilitatea pe termen mediu este pusă sub semnul întrebării.