ANRE promite diminuarea tarifelor la gaz. Ieftinirea va fi nesemnificativă

Tarifele la gaz pentru populație ar urma să scadă cu 0,20 de lei, la 10,07 lei pentru metrul cub de gaz consumat în anul 2022, potrivit unui proiect de hotărâre al ANRE, care va fi discutat în ședința din 21 decembrie.

ANRE a stabilit, în anul 2022, un venit în mărime de 10,7 miliarde de lei pentru Moldovagaz. Astfel, reglementatorul a stabilit următoarele prețuri la gazele naturale furnizate în punctele:

de intrare în rețelele de transport al gazelor naturale – 7 652 lei/1000 m3 față de 7,83 lei

de ieșire din rețelele de transport al gazelor naturale – 7 939 lei/1000 m3 față de 8,11 lei

de ieșire din rețelele de distribuție a gazelor naturale de înaltă presiune – 8 148 lei/1000 m3 față de 8,33 lei

de ieșire din rețelele de distribuție a gazelor naturale de medie presiune – 8 466 lei/1000 m3 față de 8,64 lei

de ieșire din rețelele de distribuție a gazelor naturale de joasă presiune – 10 076 lei/1000 m3 față de 10,26 lei

La determinarea prețului la gazele naturale furnizate de Moldovagaz ANRE spune că s-a ținut cont de următorii parametri:

– volumele totale de gaze naturale furnizate la prețuri reglementate – 1 177,01 mln. m3

– prețul mediu de procurare a gazelor naturale pentru anul 2022 – 423,40 dolari. SUA/1000 m3

– cursul de schimb mediu anual al monedei naționale față de dolarul SUA -17,68 lei/1 dolar SUA (cursul mediu BNM pentru anul 2021)

– cheltuielile totale suportate de către furnizor pentru procurarea serviciilor de transport al gazelor naturale au fost calculat în conformitate cu pct. 10 din Metodologia 355 și constituie – 295,53 mln. lei

– cheltuielile totale suportate de către furnizor pentru procurarea serviciilor de distribuţie a gazelor naturale au fost calculat în conformitate cu pct. 11 din Metodologia 355 și constituie –1 361,58 mln. lei

– cheltuielile reglementate ale furnizorului legate nemijlocit de prestarea serviciului de furnizare a gazelor naturale au fost determinate în baza celor aprobate de ANRE și actualizate la parametrii prevăzuți de Metodologia 355 și constitui -170,76 mln. lei

– rentabilitatea reglementată a furnizorului a fost determină separat pentru fiecare categorie de preţ pe baza cheltuielilor aferente activităţii reglementate, și constituie- 43,74 mln. lei

– componenta de corectare a veniturilor reglementate ale furnizorului pentru perioada 2011- 2020 – 25,96 mln. lei.

#tarif #Moldovagaz #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Senatul României a adoptat tacit propunerea legislativă privind înființarea „Fondului Moldova”, un fond de investiții alternativ cu capital public și privat, organizat ca societate pe acțiuni, cu sediul în România. Decizia a fost constatată în această săptămână, după ce termenul de dezbatere a expirat pe 26 noiembrie, fiind anunțată în plen de președintele Senatului, Mircea Abrudean, scrie financialintelligence.ro.

Potrivit inițiativei, „Fondul Moldova” are ca obiectiv mobilizarea de resurse financiare pentru investiții strategice pe teritoriul Republicii Moldova, în sectoare precum infrastructură, energie, transport, digitalizare, educație, sănătate, agricultură și industrie. Scopul declarat este integrarea economică progresivă a Republicii Moldova în spațiul românesc și european.

Fondul va fi considerat entitate de interes public strategic și va funcționa doar după autorizarea de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, conform regimului aplicabil fondurilor de investiții de tip închis.

Capitalul social inițial este stabilit la 1,25 miliarde lei românești, echivalentul a circa 250 milioane de euro, împărțit în 25 milioane de acțiuni, subscris integral de statul român prin Ministerul Finanțelor, din fonduri alocate prin bugetul anual. Ulterior, după obținerea autorizației, fondul ar urma să lanseze o ofertă publică inițială pentru emiterea a încă 25 milioane de acțiuni destinate investitorilor români și străini. De asemenea, capitalul ar putea fi majorat anual cu până la 10 milioane de acțiuni noi, cu aprobarea acționarilor.

Investițiile avute în vedere includ proiecte de infrastructură rutieră, energetică și digitală, sanitară și educațională, dezvoltare urbană, industrii prelucrătoare, agricultură și inovare tehnologică, inclusiv proiecte de interconectare transfrontalieră.

„Această inițiativă nu este doar un proiect economic, ci o investiție în viitorul comun al celor două state românești”, se subliniază în expunerea de motive.

Propunerea legislativă merge acum la Camera Deputaților, care are rolul decizional.