Avia Invest: “Acuzațiile aduse companiei sunt absurde și nu sunt decât o încercare de a evita propria răspundere”

Ca reacție la raportul de ieri al Ministerului Afacerilor Interne privind tragicul incident de pe Aeroportul Internațional Chișinău, petrecut la 30.07.2023, compania Avia Invest comunică următoarele:

Tragicul incident a avut loc la 4 luni de la preluarea forțată și ilegală a bunurilor Avia Invest de către stat. Acesta este un interval de timp foarte mare pentru orice modificări necesare pentru a asigura funcționarea în siguranță a aeroportului.

Vă informăm că de aproape 10 ani de conducere a Avia Invest nu au existat astfel de incidente la Aeroport, iar acest fapt vorbește de la sine. Mai mult, dorim să vă informăm că Avia Invest a trimis în repetate rânduri scrisori către diferite structuri ale statului (prim-ministrul, ministrul Afacerilor Interne, șefii IGPF, IGP, INSP) cu solicitarea de a organiza măsuri suplimentare de menținere a ordinii publice la aeroport. Ca răspuns, ni s-a raportat că cererile noastre au fost lipsite de justificare. Totuși, din 2020, Avia Invest aproape că a dublat numărul de spații din terminalul aeroportului la solicitarea poliției de frontieră, iar începând cu februarie 2022, prin decizia Comisiei pentru situații excepționale, în cadrul companiei Avia Invest a fost introdus un regim special.

Astfel, acuzațiile aduse companiei Avia Invest nu sunt altceva decât o încercare evidentă de a da vina pe oameni nevinovați pentru a evita propria răspundere.

Autoritățile ar trebuie să aibă măcar curajul să recunoască adevărul. Nu poate exista pur și simplu nicio legătură între turnichete, încăperi operaționale și armele sustrase cu care au fost uciși oamenii și fostul gestionar Avia Invest. Concesionarul nu poate fi responsabil pentru cele întâmplate în incinta unui aeroport gestionat de stat, iar astfel de acuzații aduse în prezent sunt absurde și mincinoase.

#avia invest #MAI #acuzatii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uliana Bădărău a fost numită în funcția de membru al Curții de Conturi, pentru un termen de cinci ani, după ce Parlamentul a votat un proiect de hotărâre în acest sens cu susținerea a 58 de deputați. După adoptarea deciziei, aceasta a depus jurământul în plenul Legislativului.

Candidatura Ulianei Bădărău a fost înaintată de președinta Curții de Conturi, Tatiana Șevciuc, în urma desfășurării unui concurs public. În același timp, proiectul de hotărâre prevede încetarea mandatului lui Eduard Moroșan, al cărui termen de exercitare a funcției de membru al Curții de Conturi a expirat.

Uliana Bădărău este licențiată și are studii de master în drept. De-a lungul carierei, aceasta a acumulat o experiență profesională extinsă în sectorul public, activând anterior în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Ministerului Economiei.

Conform legislației în vigoare, membrii Curții de Conturi sunt numiți de Parlament, la propunerea președintelui instituției, pentru un mandat de cinci ani. Selectarea acestora are loc în baza unui concurs public, iar numirea se face cu votul majorității deputaților aleși.

Curtea de Conturi este condusă de Tatiana Șevciuc, în calitate de președintă, și are în componență șase membri: Sergiu Știrbu, Alexandru Munteanu, Natalia Trofim, Nina Onofrei, Maria Tabacari și nou-numita membră, Uliana Bădărău.