Avia Invest: “Acuzațiile aduse companiei sunt absurde și nu sunt decât o încercare de a evita propria răspundere”

Ca reacție la raportul de ieri al Ministerului Afacerilor Interne privind tragicul incident de pe Aeroportul Internațional Chișinău, petrecut la 30.07.2023, compania Avia Invest comunică următoarele:

Tragicul incident a avut loc la 4 luni de la preluarea forțată și ilegală a bunurilor Avia Invest de către stat. Acesta este un interval de timp foarte mare pentru orice modificări necesare pentru a asigura funcționarea în siguranță a aeroportului.

Vă informăm că de aproape 10 ani de conducere a Avia Invest nu au existat astfel de incidente la Aeroport, iar acest fapt vorbește de la sine. Mai mult, dorim să vă informăm că Avia Invest a trimis în repetate rânduri scrisori către diferite structuri ale statului (prim-ministrul, ministrul Afacerilor Interne, șefii IGPF, IGP, INSP) cu solicitarea de a organiza măsuri suplimentare de menținere a ordinii publice la aeroport. Ca răspuns, ni s-a raportat că cererile noastre au fost lipsite de justificare. Totuși, din 2020, Avia Invest aproape că a dublat numărul de spații din terminalul aeroportului la solicitarea poliției de frontieră, iar începând cu februarie 2022, prin decizia Comisiei pentru situații excepționale, în cadrul companiei Avia Invest a fost introdus un regim special.

Astfel, acuzațiile aduse companiei Avia Invest nu sunt altceva decât o încercare evidentă de a da vina pe oameni nevinovați pentru a evita propria răspundere.

Autoritățile ar trebuie să aibă măcar curajul să recunoască adevărul. Nu poate exista pur și simplu nicio legătură între turnichete, încăperi operaționale și armele sustrase cu care au fost uciși oamenii și fostul gestionar Avia Invest. Concesionarul nu poate fi responsabil pentru cele întâmplate în incinta unui aeroport gestionat de stat, iar astfel de acuzații aduse în prezent sunt absurde și mincinoase.

#avia invest #MAI #acuzatii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.