Banca Angliei dă totul pentru a învinge inflaţia şi majorează dobânda la 2,25% în ciuda unei recesiuni

Banca Angliei a majorat joi dobânda sa cheie la 2,25%, de la 1,75%, şi a declarat că va continua să „răspundă cu fermitate, după cum este necesar” inflaţiei, în ciuda intrării economiei în recesiune, scrie Ziarul Financiar.

BoE estimează că economia Marii Britanii se va contracta cu 0,1% în al treilea trimestru – parţial din cauza întreruperilor cauzate de funeraliile Reginei Elisabeta – ceea ce, combinat cu o scădere a producţiei în al doilea trimestru, corespaunde definiţiei unei recesiuni tehnice.

Economiştii intervievaţi de Reuters săptămâna trecută prognozaseră o repetare a creşterii de jumătate de punct a ratelor din august, dar pieţele financiare mizaseră pe o creştere de trei sferturi de punct, cea mai mare din 1989, cu excepţia unei scurte încercări eşuate în 1992 de a susţine lira sterlină.

Măsura luată de BoE urmează deciziei de miercuri a Rezervei Federale a SUA de a majora dobânda sa cheie cu trei sferturi de punct procentual.

„În cazul în care perspectivele vor sugera presiuni inflaţioniste mai persistente, inclusiv din cauza cererii mai puternice, Comitetul va reacţiona cu fermitate, după cum este necesar”, a declarat BoE, folosind o formulare similară cu cea din lunile anterioare pentru intenţiile sale de politică monetară.

#rata #banca #Londra #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.