Băncile din Moldova - colac de salvare pentru finanțarea deficitului bugetar

Lipsa finanțărilor externe, dar și a crizei Covid care a afectat veniturile la buget, autoritățile s-au împrumutat masiv de la băncile locale. Instituțiile financiare au fost principalul ”sponsor” pentru finanțarea deficitului bugetar. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, doar anul trecut, datoria internă, care are o pondere de 43,1% din valoarea totală a datoriei de stat, a însumat 29,2 miliarde de lei și a crescut cu 26,2% față de de anul precedent.

La sfârșitul lunii ianuarie 2021, datoria de stat internă la valoarea nominală comparativ cu situația de la începutul anului s-a majorat cu 507,8 milioane de lei și a constituit 29,7 miliarde de lei.

”Valorile mobiliare de stat (circa 300 milioane EUR). Nivelul acceptabil al datoriei de stat interne, în paralel cu abundența de lichidități din sistemul bancar (6,4 miliarde de lei) și un nivel scăzut al inflației, ratei de bază a BNM și a dobânzilor, creează toate precondițiile necesare pentru majorarea împrumuturilor interne ale Guvernului”, este de părere economistul Vadim Gumene de la Expert Grup la lansarea publicației MEGA.

Ratele de dobândă continuă să se mențină la un nivel redus urmând tendințele des-inflaționiste de pe parcursul anului 2020. Scăderea ratei de bază până la nivelul de 2,65% în corespundere cu tendințele inflației și reducerea nivelului rezervelor obligatorii cu aproape 10 p.p. până la nivelul de 32% asigură în continuare necesarul de lichiditate la nivelul băncilor, atât pentru finanțarea deficitului bugetar.

”Guvernul este nevoit să-și crească datoria internă pentru a asigura finanțarea cheltuielilor bugetare, dar o face la dobânzi atractive, de circa 5% la VMS cu scadență de 1 an. Totodată, sunt necesare acțiuni în vederea extinderii spectrului de creditori/cumpărători ai valorilor mobiliare de stat (VMS) pe piața primară, în special din rândul companiilor și populației. Astfel, ar putea fi simplificate procedurile prin care orice doritor ar putea procura VMS, fapt ce ar permite Guvernului să se împrumute pe intern la condiții mai avantajoase”, a mai punctat Gumene.

Creditarea masivă de pe intern se datorează stopării finanțării externe ca urmare a lipsei Guvernului, dar și a izolării externe a Republicii Moldova. Astfel, pentru anul 2021, Ministerul Finanțelor prognozează 325,4 milioane USD. Însă este clar că acești bani nu vor veni până nu va fi instituit un nou executiv.

Economistul, Veaceslav Ioniță de la IDIS Viitorul susține că, în 6 ani Republica Moldova a ratat oportunitatea de a obține 26 miliarde lei sub formă de granturi. Drept consecință în toți acești 6 ani bugetul de stat a fost executat mult sub nivelul aprobat. (Mai multe detalii vedeți aici) Iar Guvernul în lipsă de granturi a fost nevoit să apeleze la împrumuturi externe, dar și acestea deja nu mai sunt oferite Moldovei și în prezent se mizează pe împrumuturile interne care și reprezintă al doilea factor de bază în creșterea costurilor cu dobânzile plătite de bugetul de stat.

” Cert este că în prezent Moldova în loc să beneficieze de suport extern sub formă de granturi, pentru depășirea crizei COVID-19, dezvoltarea infrastructurii și reforma instituțiilor, este nevoită să reducă cheltuielile bugetare și să se împrumute din greu pe intern. Drept consecință în loc să avem drumuri, noi avem cheltuieli de 2,2 miliarde lei cu dobânzi la credite”, a punctat economistul.

#finanțe #deficit bugetar #banci comerciale

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Evaluarea manualelor școlare va fi plătită cu minimum 550 de lei pentru o coală de autor, iar cheltuielile pentru expertizarea manuscriselor nu vor putea depăși 15% din valoarea contractului de achiziție. Sunt doar câteva dintre modificările propuse într-un proiect de hotărâre a guvernului care schimbă regulile de elaborare, evaluare și distribuire a manualelor școlare.

Documentul introduce oficial noțiunea de „expertizare” alături de „evaluare”, pentru a reflecta analiza științifică și metodologică a conținutului.

Proiectul aduce precizări și privind durata de utilizare a manualelor. Pentru elevii claselor I-IX, aceasta va fi aprobată de Ministerul Educației și Cercetării și, de regulă, va constitui patru ani pentru învățământul primar și cinci ani pentru învățământul gimnazial, ministerul având dreptul să modifice această perioadă. În plus, autoritățile vor putea achiziționa un număr suplimentar de manuale, în limita a 5% din comanda inițială, pentru a înlocui exemplarele deteriorate, pierdute sau insuficiente, inclusiv pentru clasele X-XII. Potrivit documentului, această limită „va permite reacția rapidă la pierderi, deteriorări sau fluctuații de efectiv, va preveni achizițiile nejustificate și va susține continuitatea procesului educațional fără sincope”.

Se modifică și categoriile de copii care vor beneficia gratuit de manuale. Dacă în prezent legea enumeră explicit copiii orfani, cei din familii monoparentale, din familii cu trei și mai mulți copii, copiii aflați sub tutelă, în plasament, cu dizabilități sau din familii beneficiare de ajutor social, noua formulare propune o abordare mai generală, vizând copiii aflați în situație de risc, cei din familii defavorizate și copiii cetățenilor străini cu ședere legalizată în Republica Moldova, dacă se încadrează în aceste categorii. Potrivit notei informative, categoriile de elevi beneficiari vor fi identificați prin intermediul sistemelor informaționale, iar procesul de asigurare cu manuale școlare gratuite va fi simplificat.

Impactul bugetar estimat pentru aplicarea modificărilor este de 40 de milioane de lei.