Băncile din Moldova – colac de salvare pentru finanțarea deficitului bugetar

19 Feb. 2021, 17:07
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  bani.md
19 Feb. 2021, 17:07 // Oameni şi Idei //  bani.md

Lipsa finanțărilor externe, dar și a crizei Covid care a afectat veniturile la buget, autoritățile s-au împrumutat masiv de la băncile locale. Instituțiile financiare au fost principalul ”sponsor” pentru finanțarea deficitului bugetar. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, doar anul trecut, datoria internă, care are o pondere de 43,1% din valoarea totală a datoriei de stat, a însumat 29,2 miliarde de lei și a crescut cu 26,2% față de de anul precedent.

La sfârșitul lunii ianuarie 2021, datoria de stat internă la valoarea nominală comparativ cu situația de la începutul anului s-a majorat cu 507,8 milioane de lei și a constituit 29,7 miliarde de lei.

”Valorile mobiliare de stat (circa 300 milioane EUR). Nivelul acceptabil al datoriei de stat interne, în paralel cu abundența de lichidități din sistemul bancar (6,4 miliarde de lei) și un nivel scăzut al inflației, ratei de bază a BNM și a dobânzilor, creează toate precondițiile necesare pentru majorarea împrumuturilor interne ale Guvernului”, este de părere economistul Vadim Gumene de la Expert Grup la lansarea publicației MEGA.

Ratele de dobândă continuă să se mențină la un nivel redus urmând tendințele des-inflaționiste de pe parcursul anului 2020. Scăderea ratei de bază până la nivelul de 2,65% în corespundere cu tendințele inflației și reducerea nivelului rezervelor obligatorii cu aproape 10 p.p. până la nivelul de 32% asigură în continuare necesarul de lichiditate la nivelul băncilor, atât pentru finanțarea deficitului bugetar.

”Guvernul este nevoit să-și crească datoria internă pentru a asigura finanțarea cheltuielilor bugetare, dar o face la dobânzi atractive, de circa 5% la VMS cu scadență de 1 an. Totodată, sunt necesare acțiuni în vederea extinderii spectrului de creditori/cumpărători ai valorilor mobiliare de stat (VMS) pe piața primară, în special din rândul companiilor și populației. Astfel, ar putea fi simplificate procedurile prin care orice doritor ar putea procura VMS, fapt ce ar permite Guvernului să se împrumute pe intern la condiții mai avantajoase”, a mai punctat Gumene.

Creditarea masivă de pe intern se datorează stopării finanțării externe ca urmare a lipsei Guvernului, dar și a izolării externe a Republicii Moldova. Astfel, pentru anul 2021, Ministerul Finanțelor prognozează 325,4 milioane USD. Însă este clar că acești bani nu vor veni până nu va fi instituit un nou executiv.

Economistul, Veaceslav Ioniță de la IDIS Viitorul susține că, în 6 ani Republica Moldova a ratat oportunitatea de a obține 26 miliarde lei sub formă de granturi. Drept consecință în toți acești 6 ani bugetul de stat a fost executat mult sub nivelul aprobat. (Mai multe detalii vedeți aici) Iar Guvernul în lipsă de granturi a fost nevoit să apeleze la împrumuturi externe, dar și acestea deja nu mai sunt oferite Moldovei și în prezent se mizează pe împrumuturile interne care și reprezintă al doilea factor de bază în creșterea costurilor cu dobânzile plătite de bugetul de stat.

” Cert este că în prezent Moldova în loc să beneficieze de suport extern sub formă de granturi, pentru depășirea crizei COVID-19, dezvoltarea infrastructurii și reforma instituțiilor, este nevoită să reducă cheltuielile bugetare și să se împrumute din greu pe intern. Drept consecință în loc să avem drumuri, noi avem cheltuieli de 2,2 miliarde lei cu dobânzi la credite”, a punctat economistul.

17 Nov. 2026, 17:00
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Nov. 2026, 17:00 // Actual //  Ursu Victor

Traficul aerian spre Aeroportul Internațional Chișinău a fost perturbat marți, 17 noiembrie, după ce o dronă de tip Geran-2 a pătruns de două ori în spațiul aerian al Republicii Moldova.

Cel puțin trei aeronave care urmau să aterizeze în Capitală au fost surprinse de platforma Flightradar24 în timp ce se apropiau de țară, pe fondul restricțiilor de zbor impuse din motive de securitate.

Potrivit imaginilor Flightradar24, este vorba despre un avion Pegasus Airlines, care efectua cursa PC438 Istanbul–Chișinău, un Airbus A320 al companiei FLYONE, pe ruta Sharm el-Sheikh–Chișinău, și o aeronavă FLYONE Armenia, care opera zborul 3F3533 Erevan–Chișinău.

Cele trei aeronave se aflau în spațiul aerian al României sau în apropierea frontierei cu Republica Moldova. Capturile arată modificări ale traiectoriilor de apropiere, inclusiv o manevră de ocolire efectuată de avionul FLYONE care venea din Egipt, în zona frontierei moldo-române.

La momentul surprinderii imaginilor, aeronava Pegasus zbura la o altitudine de 9.868 de metri, cea de la Sharm el-Sheikh la 3.353 de metri, iar avionul FLYONE Armenia la 6.088 de metri.