Băncile din Moldova – colac de salvare pentru finanțarea deficitului bugetar

Lipsa finanțărilor externe, dar și a crizei Covid care a afectat veniturile la buget, autoritățile s-au împrumutat masiv de la băncile locale. Instituțiile financiare au fost principalul ”sponsor” pentru finanțarea deficitului bugetar. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, doar anul trecut, datoria internă, care are o pondere de 43,1% din valoarea totală a datoriei de stat, a însumat 29,2 miliarde de lei și a crescut cu 26,2% față de de anul precedent.

La sfârșitul lunii ianuarie 2021, datoria de stat internă la valoarea nominală comparativ cu situația de la începutul anului s-a majorat cu 507,8 milioane de lei și a constituit 29,7 miliarde de lei.

”Valorile mobiliare de stat (circa 300 milioane EUR). Nivelul acceptabil al datoriei de stat interne, în paralel cu abundența de lichidități din sistemul bancar (6,4 miliarde de lei) și un nivel scăzut al inflației, ratei de bază a BNM și a dobânzilor, creează toate precondițiile necesare pentru majorarea împrumuturilor interne ale Guvernului”, este de părere economistul Vadim Gumene de la Expert Grup la lansarea publicației MEGA.

Ratele de dobândă continuă să se mențină la un nivel redus urmând tendințele des-inflaționiste de pe parcursul anului 2020. Scăderea ratei de bază până la nivelul de 2,65% în corespundere cu tendințele inflației și reducerea nivelului rezervelor obligatorii cu aproape 10 p.p. până la nivelul de 32% asigură în continuare necesarul de lichiditate la nivelul băncilor, atât pentru finanțarea deficitului bugetar.

”Guvernul este nevoit să-și crească datoria internă pentru a asigura finanțarea cheltuielilor bugetare, dar o face la dobânzi atractive, de circa 5% la VMS cu scadență de 1 an. Totodată, sunt necesare acțiuni în vederea extinderii spectrului de creditori/cumpărători ai valorilor mobiliare de stat (VMS) pe piața primară, în special din rândul companiilor și populației. Astfel, ar putea fi simplificate procedurile prin care orice doritor ar putea procura VMS, fapt ce ar permite Guvernului să se împrumute pe intern la condiții mai avantajoase”, a mai punctat Gumene.

Creditarea masivă de pe intern se datorează stopării finanțării externe ca urmare a lipsei Guvernului, dar și a izolării externe a Republicii Moldova. Astfel, pentru anul 2021, Ministerul Finanțelor prognozează 325,4 milioane USD. Însă este clar că acești bani nu vor veni până nu va fi instituit un nou executiv.

Economistul, Veaceslav Ioniță de la IDIS Viitorul susține că, în 6 ani Republica Moldova a ratat oportunitatea de a obține 26 miliarde lei sub formă de granturi. Drept consecință în toți acești 6 ani bugetul de stat a fost executat mult sub nivelul aprobat. (Mai multe detalii vedeți aici) Iar Guvernul în lipsă de granturi a fost nevoit să apeleze la împrumuturi externe, dar și acestea deja nu mai sunt oferite Moldovei și în prezent se mizează pe împrumuturile interne care și reprezintă al doilea factor de bază în creșterea costurilor cu dobânzile plătite de bugetul de stat.

” Cert este că în prezent Moldova în loc să beneficieze de suport extern sub formă de granturi, pentru depășirea crizei COVID-19, dezvoltarea infrastructurii și reforma instituțiilor, este nevoită să reducă cheltuielile bugetare și să se împrumute din greu pe intern. Drept consecință în loc să avem drumuri, noi avem cheltuieli de 2,2 miliarde lei cu dobânzi la credite”, a punctat economistul.

#finanțe #deficit bugetar #banci comerciale

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Consiliului de Administrație al FLYONE, Vladimir Cebotari, respinge suspiciunile investigate de procurori în dosarul de evaziune fiscală și spălare de bani de peste 40 de milioane de lei. În cadrul unei emisiuni de la Unimedia.info, acesta a prezentat acte fiscale despre care afirmă că demonstrează proveniența legală a banilor și achitarea impozitelor aferente.

Cebotari a precizat că perchezițiile au vizat unii asociați ai FLYONE, persoane afiliate și alte persoane, susținând că activitatea companiei aeriene nu ar face obiectul investigației. El contestă temeiurile descinderilor și spune că veniturile menționate în dosar au fost verificate anterior de Serviciul Fiscal de Stat.

Potrivit explicațiilor sale, banii provin din activitatea companiei de catering și servicii aeroportuare „Logistic INT”.

„Noi deținem 260 de pagini de acte de control pe acest agent economic, la care fac referire organele de drept, care verifică fiecare lună, fiecare tranzacție, tranzacții de achiziții și tranzacții de livrare. Pentru că acest agent economic, o dată în trei–șase luni, invita Serviciul Fiscal de Stat să fie efectuate controalele necesare”, a declarat Cebotari.

El susține că societatea a raportat profituri de peste 63 de milioane de lei în perioada verificată și că persoanele care au încasat venituri din activitatea acesteia le-au declarat autorităților fiscale.

Referindu-se la soția sa, Maria Cebotari, președintele Consiliului de Administrație al FLYONE a precizat că veniturile acesteia au fost supuse unor controale repetate, desfășurate pe parcursul a patru ani.

„Dumneaei a avut nefericitul noroc, timp de o perioadă de patru ani de zile neîntrerupți, să fie subiectul unui control fiscal riguros, de diverse echipe, pentru a se încerca recalificarea anumitor venituri și impozite. Până ca, în final, aceste acte de control fiscal să se termine cu confirmarea conformității raportării venitului, calculării impozitelor, declarării acestora și achitării lor”, a spus Cebotari.

Întrebat despre sursele financiare ale lui Tudor Carabadjac, prezentat în presă drept fostul socru al lui Mircea Maleca, Cebotari a susținut că banii investiți proveneau dintr-un împrumut. Potrivit lui, persoana care a acordat împrumutul declarase anterior venituri de peste 22 de milioane de lei.

„În toate rapoartele, actele și verificările, atât ale Ministerului de Interne, cât și ale Centrului Național Anticorupție și Serviciului Fiscal de Stat, dumnealui a indicat o singură sursă de venit la acele sume: un împrumut pe care l-a obținut de la o persoană asociată a acelei companii. Persoană care a declarat în acea perioadă venituri de peste 22 de milioane în formă de profituri”, a explicat acesta.

De cealaltă parte, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale a anunțat, pe 2 octombrie, că investighează, împreună cu ofițerii Serviciului Fiscal de Stat, un grup criminal organizat. Potrivit anchetatorilor, din 2016 până în prezent, membrii acestuia ar fi folosit mai multe entități juridice și persoane interpuse pentru a se eschiva de la plata impozitelor și taxelor.

Procurorii susțin că aproape 41 de milioane de lei, care nu ar fi fost declarați corespunzător organelor fiscale, ar fi fost utilizați la fondarea unei companii aeriene și ulterior disimulați și legalizați în Republica Moldova și în străinătate. Doar pentru anul fiscal 2016, obligațiile fiscale presupus nedeclarate și neachitate sunt estimate la aproape cinci milioane de lei. Comunicatul public al PCCOCS nu precizează numele companiei sau identitatea persoanelor vizate. Perchezițiile au avut loc pe 1 octombrie, la oficii, domicilii și în automobilele persoanelor vizate, cu sprijinul ofițerilor Inspectoratului Național de Investigații. Au fost ridicate documente contabile, bani, tehnică de calcul și alte materiale relevante pentru dosar. Investigațiile continuă, iar persoanele vizate beneficiază de prezumția de nevinovăție.