Băncile din Moldova – colac de salvare pentru finanțarea deficitului bugetar

Lipsa finanțărilor externe, dar și a crizei Covid care a afectat veniturile la buget, autoritățile s-au împrumutat masiv de la băncile locale. Instituțiile financiare au fost principalul ”sponsor” pentru finanțarea deficitului bugetar. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, doar anul trecut, datoria internă, care are o pondere de 43,1% din valoarea totală a datoriei de stat, a însumat 29,2 miliarde de lei și a crescut cu 26,2% față de de anul precedent.

La sfârșitul lunii ianuarie 2021, datoria de stat internă la valoarea nominală comparativ cu situația de la începutul anului s-a majorat cu 507,8 milioane de lei și a constituit 29,7 miliarde de lei.

”Valorile mobiliare de stat (circa 300 milioane EUR). Nivelul acceptabil al datoriei de stat interne, în paralel cu abundența de lichidități din sistemul bancar (6,4 miliarde de lei) și un nivel scăzut al inflației, ratei de bază a BNM și a dobânzilor, creează toate precondițiile necesare pentru majorarea împrumuturilor interne ale Guvernului”, este de părere economistul Vadim Gumene de la Expert Grup la lansarea publicației MEGA.

Ratele de dobândă continuă să se mențină la un nivel redus urmând tendințele des-inflaționiste de pe parcursul anului 2020. Scăderea ratei de bază până la nivelul de 2,65% în corespundere cu tendințele inflației și reducerea nivelului rezervelor obligatorii cu aproape 10 p.p. până la nivelul de 32% asigură în continuare necesarul de lichiditate la nivelul băncilor, atât pentru finanțarea deficitului bugetar.

”Guvernul este nevoit să-și crească datoria internă pentru a asigura finanțarea cheltuielilor bugetare, dar o face la dobânzi atractive, de circa 5% la VMS cu scadență de 1 an. Totodată, sunt necesare acțiuni în vederea extinderii spectrului de creditori/cumpărători ai valorilor mobiliare de stat (VMS) pe piața primară, în special din rândul companiilor și populației. Astfel, ar putea fi simplificate procedurile prin care orice doritor ar putea procura VMS, fapt ce ar permite Guvernului să se împrumute pe intern la condiții mai avantajoase”, a mai punctat Gumene.

Creditarea masivă de pe intern se datorează stopării finanțării externe ca urmare a lipsei Guvernului, dar și a izolării externe a Republicii Moldova. Astfel, pentru anul 2021, Ministerul Finanțelor prognozează 325,4 milioane USD. Însă este clar că acești bani nu vor veni până nu va fi instituit un nou executiv.

Economistul, Veaceslav Ioniță de la IDIS Viitorul susține că, în 6 ani Republica Moldova a ratat oportunitatea de a obține 26 miliarde lei sub formă de granturi. Drept consecință în toți acești 6 ani bugetul de stat a fost executat mult sub nivelul aprobat. (Mai multe detalii vedeți aici) Iar Guvernul în lipsă de granturi a fost nevoit să apeleze la împrumuturi externe, dar și acestea deja nu mai sunt oferite Moldovei și în prezent se mizează pe împrumuturile interne care și reprezintă al doilea factor de bază în creșterea costurilor cu dobânzile plătite de bugetul de stat.

” Cert este că în prezent Moldova în loc să beneficieze de suport extern sub formă de granturi, pentru depășirea crizei COVID-19, dezvoltarea infrastructurii și reforma instituțiilor, este nevoită să reducă cheltuielile bugetare și să se împrumute din greu pe intern. Drept consecință în loc să avem drumuri, noi avem cheltuieli de 2,2 miliarde lei cu dobânzi la credite”, a punctat economistul.

#finanțe #deficit bugetar #banci comerciale

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Serviciul Fiscal de Stat (SFS) a încasat la bugetul public național aproximativ 2,67 miliarde de lei în perioada 20–24 iulie. De la începutul anului, încasările administrate de Fisc au ajuns la circa 49,4 miliarde de lei, cu 5,1 miliarde de lei sau 11,4% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Cea mai mare sumă a ajuns la bugetul de stat, care a acumulat 20,246 miliarde de lei, față de 17,957 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025. Creșterea este de aproape 2,29 miliarde de lei sau 12,8%.

La bugetele locale au ajuns 5,806 miliarde de lei, cu aproximativ 598,2 milioane de lei sau 11,5% mai mult decât anul trecut. Bugetul asigurărilor sociale de stat a acumulat 17,454 miliarde de lei, în creștere cu 1,611 miliarde de lei sau 10,2%, iar fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală au primit 5,892 miliarde de lei, cu aproximativ 561,7 milioane de lei sau 10,5% mai mult.

În același timp, controalele efectuate de Fisc au dus la calcularea unor obligații suplimentare la buget de 21,5 milioane de lei. Din suma totală stabilită suplimentar, 15,3 milioane de lei reprezintă impozite, taxe, majorări de întârziere și alte plăți, iar 6,2 milioane de lei – amenzi.

Tot în aceste cinci zile au fost întocmite 240 de procese-verbale contravenționale, fiind aplicate amenzi în valoare de 333 de mii de lei. În paralel, au fost emise 50 de decizii privind restituirea TVA, iar suma acceptată spre rambursare din buget a fost de 45 de milioane de lei.

Fiscul a recuperat și 31,18 milioane de lei prin măsuri de executare silită aplicate contribuabililor cu datorii. Din această sumă, 30,42 milioane de lei au fost încasate din conturile bancare ale restanțierilor, iar 760 de mii de lei – din casieriile acestora. Separat, în urma acțiunilor preliminare întreprinse de SFS, au fost achitate restanțe față de buget de 12,49 milioane de lei.