Băncile din Moldova - colac de salvare pentru finanțarea deficitului bugetar

Lipsa finanțărilor externe, dar și a crizei Covid care a afectat veniturile la buget, autoritățile s-au împrumutat masiv de la băncile locale. Instituțiile financiare au fost principalul ”sponsor” pentru finanțarea deficitului bugetar. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, doar anul trecut, datoria internă, care are o pondere de 43,1% din valoarea totală a datoriei de stat, a însumat 29,2 miliarde de lei și a crescut cu 26,2% față de de anul precedent.

La sfârșitul lunii ianuarie 2021, datoria de stat internă la valoarea nominală comparativ cu situația de la începutul anului s-a majorat cu 507,8 milioane de lei și a constituit 29,7 miliarde de lei.

”Valorile mobiliare de stat (circa 300 milioane EUR). Nivelul acceptabil al datoriei de stat interne, în paralel cu abundența de lichidități din sistemul bancar (6,4 miliarde de lei) și un nivel scăzut al inflației, ratei de bază a BNM și a dobânzilor, creează toate precondițiile necesare pentru majorarea împrumuturilor interne ale Guvernului”, este de părere economistul Vadim Gumene de la Expert Grup la lansarea publicației MEGA.

Ratele de dobândă continuă să se mențină la un nivel redus urmând tendințele des-inflaționiste de pe parcursul anului 2020. Scăderea ratei de bază până la nivelul de 2,65% în corespundere cu tendințele inflației și reducerea nivelului rezervelor obligatorii cu aproape 10 p.p. până la nivelul de 32% asigură în continuare necesarul de lichiditate la nivelul băncilor, atât pentru finanțarea deficitului bugetar.

”Guvernul este nevoit să-și crească datoria internă pentru a asigura finanțarea cheltuielilor bugetare, dar o face la dobânzi atractive, de circa 5% la VMS cu scadență de 1 an. Totodată, sunt necesare acțiuni în vederea extinderii spectrului de creditori/cumpărători ai valorilor mobiliare de stat (VMS) pe piața primară, în special din rândul companiilor și populației. Astfel, ar putea fi simplificate procedurile prin care orice doritor ar putea procura VMS, fapt ce ar permite Guvernului să se împrumute pe intern la condiții mai avantajoase”, a mai punctat Gumene.

Creditarea masivă de pe intern se datorează stopării finanțării externe ca urmare a lipsei Guvernului, dar și a izolării externe a Republicii Moldova. Astfel, pentru anul 2021, Ministerul Finanțelor prognozează 325,4 milioane USD. Însă este clar că acești bani nu vor veni până nu va fi instituit un nou executiv.

Economistul, Veaceslav Ioniță de la IDIS Viitorul susține că, în 6 ani Republica Moldova a ratat oportunitatea de a obține 26 miliarde lei sub formă de granturi. Drept consecință în toți acești 6 ani bugetul de stat a fost executat mult sub nivelul aprobat. (Mai multe detalii vedeți aici) Iar Guvernul în lipsă de granturi a fost nevoit să apeleze la împrumuturi externe, dar și acestea deja nu mai sunt oferite Moldovei și în prezent se mizează pe împrumuturile interne care și reprezintă al doilea factor de bază în creșterea costurilor cu dobânzile plătite de bugetul de stat.

” Cert este că în prezent Moldova în loc să beneficieze de suport extern sub formă de granturi, pentru depășirea crizei COVID-19, dezvoltarea infrastructurii și reforma instituțiilor, este nevoită să reducă cheltuielile bugetare și să se împrumute din greu pe intern. Drept consecință în loc să avem drumuri, noi avem cheltuieli de 2,2 miliarde lei cu dobânzi la credite”, a punctat economistul.

#finanțe #deficit bugetar #banci comerciale

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile analizează soluții similare celor aplicate în Uniunea Europeană pentru a reglementa fluxul tot mai mare de colete comandate online de pe platforme chineze precum TEMU, Shein sau AliExpress, care afectează vânzările comercianților locali, a declarat ministra Finanțelor, Victoria Belous în cadrul unei conferințe de presă.

Întrebată despre plângerile agenților economici privind scăderea vânzărilor din cauza avalanșei de colete neimpozitate, Belous a precizat că Ministerul Finanțelor examinează mai multe opțiuni — printre care reducerea pragului de neimpozitare cu TVA sau introducerea unor taxe administrative.

„Soluțiile sunt similare cu cele aplicate în alte state din UE. Vorbim despre diminuarea cotei sau pragului de neimpozitare cu TVA a coletelor, implementarea unor taxe pentru administrarea acestora sau stabilirea obligației pentru un rezident de a se înregistra și a declara impozitele pentru coletele livrate pe teritoriul Republicii Moldova”, a explicat ministra.
Oficiala a subliniat însă că deocamdată nu există o decizie finală, iar eventualele modificări vor fi aplicate doar după consultarea mediului de afaceri și a cetățenilor.

„Colegii noștri examinează aceste soluții și doar în urma consultărilor publice vom veni cu propunerile respective. Ce am menționat nu este o poziție oficială, ci o prezentare a opțiunilor fiscale analizate”, a adăugat Belous.
În prezent, coletele cu o valoare de până la 150 de euro sunt scutite de TVA la import. Ministerul Finanțelor nu a precizat deocamdată dacă și cu cât va fi redus acest prag, însă Belous a recunoscut că „una dintre aceste soluții va fi optimă de implementat”.

„Momentan, așteptăm numirea noului Guvern, care va avea competența de a promova politica fiscală în acest sens”, a conchis ministra.

Anterior, mai mulți retaileri mari din Republica Moldova, în frunte cu milionarul Mircea Baciu (Bomba) și afaceriștii discreți Iurii Starodubov și Vitalie Moraru (Maximum), cer impunerea de taxe vamale și TVA la toate coletele comandate online din afara țării, invocând concurența neloială.