Bani pe bandă rulantă: Organizațiile de creditare nebancară au încasat 700 milioane lei din dobânzi și comisioane

Organizațiile de creditare nebancară (OCN) din Republica Moldova au obținut un profit net de 286,6 milioane de lei în primul trimestru al anului 2025. Este o creștere de 1,6 milioane de lei față de perioada similară din 2024, când profitul net al OCN a fost de 285 milioane de lei, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Datele arată o tendință ascendentă a veniturilor obținute de aceste instituții: veniturile din dobânzi pentru credite și leasing au atins aproape 700 milioane de lei, veniturile din comisioane au totalizat 186,4 milioane de lei, iar veniturile din penalități și dobânzi pentru întârzieri s-au ridicat la 64,9 milioane de lei.

Cel mai mare profit l-a contabilizat OCN Microinvest SRL, de 74 milioane de lei. Compania deține și cea mai mare cotă de piață, cu active de peste 6,5 miliarde de lei și portofolii de credite masive, confirmând statutul de „rege” al pieței de microfinanțare. Pe locul doi se află OCN Easy Credit SRL, cu un profit de 55 milioane de lei și active de peste 1,3 miliarde de lei.

În top urmează:

OCN Iute Credit SRL, cu un profit de 52 milioane de lei, în ciuda unei pierderi contabile de 128 milioane de lei (probabil datorată ajustărilor sau reevaluărilor contabile).
OCN BT Leasing MD SRL, care a raportat un profit net de 6,5 milioane de lei.
OCN Express Leasing & Microcredit SRL, cu un profit de 24,5 milioane de lei.
Alte companii importante din piață au înregistrat profituri semnificative, precum:

OCN Sebo Credit SRL: 13 milioane de lei
OCN Capital Leasing SRL: 5,7 milioane de lei
OCN Mogo Loans SRL: -66.000 de lei (pierdere minoră, dar cu un portofoliu considerabil de active)
OCN Prime Capital SRL: 8 milioane de lei
OCN Credit Rapid SRL: 9,9 milioane de lei

De asemenea, în primul trimestru al anului, companiile de microfinanțre au plătit la bugetul de stat circa 18,3 milioane de lei sub formă de impozit pe venit.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#microcreditare #companii #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul deputat Alexandr Slusari denunță într-o postare dură pe Facebook fluxurile ilegale de deșeuri metalice care ajung nestingherite la Uzina Metalurgică din Răbnița, în timp ce industria de pe malul drept al Nistrului este sufocată de tarife și taxe împovărătoare. Slusari acuză guvernarea de complicitate tacită cu așa-zisa administrație de la Tiraspol, care recent a redus tariful la gaz pentru uzina din Răbnița la doar 1,2 lei per metru cub, o sumă simbolică în comparație cu prețurile suportate de agenții economici din restul țării.

„Șoferii de pe camioane întreabă dacă nu sunt taxele suplimentare promise de domnul Recean, dacă va reporni industria transnistreană. Nu? Atunci mergem mai departe”, scrie ironic Slusari, subliniind că promisiunile premierului Dorin Recean legate de reglementarea economică a regiunii transnistrene s-au dovedit a fi doar „glume triste”.

Slusari critică dur și lipsa de acțiune a guvernului, care, deși are la îndemână pârghii economice precum autorizațiile de mediu, reglementarea tranzitului de gaze și impozitarea importurilor din Transnistria, nu face nimic pentru a opri aceste fluxuri comerciale care prejudiciază grav economia națională. „Malul drept plătește foarte, foarte scump pentru locurile de muncă din Transnistria”, spune fostul deputat, amintind de situația dramatică a muncitorilor din uzina Macon, închisă în 2022 din cauza tarifelor exorbitante la gaz, în timp ce uzina concurentă din Tiraspol beneficiază de tarife derizorii.

„Situația e absurdă: Macon, Metalferosa, uzina de ciment din Rezina și alte întreprinderi din malul drept plătesc taxe în bugetul național și susțin economia Republicii Moldova, dar sunt lăsate să piară, în timp ce Transnistria se dezvoltă cu gaz ieftin și fără TVA, cu binecuvântarea Chișinăului”, mai scrie Slusari.

El avertizează că perpetuarea acestor scheme obscure, cu complicitatea autorităților vamale, menține Republica Moldova captivă unui model economic care nu face decât să alimenteze interesele Kremlinului în regiune, subminând stabilitatea și securitatea țării.

„Guvernul tace, opoziția suveranistă se face că plouă, iar banii noștri alimentează mafia din stânga Nistrului. Asta e realitatea tristă”, concluzionează Slusari.