Bătrânul continent se repune pe piciore: Economia zonei euro va creşte în acest an dincolo de aşteptările analiştilor

Economia zonei euro se va extinde în acest an dincolo de aşteptările analiştilor, în condiţiile în care cel mai mare membru al blocului va depăşi ultimul an de cvasi-stagnare, potrivit unui sondaj realizat de Bloomberg.

Producţia din uniunea monetară formată din 20 de naţiuni va creşte cu 0,7% în 2024 – peste avansul de 0,5% prognozat în ultimul sondaj lunar. Produsul intern brut din Germania este văzut acum în creştere cu 0,2%, faţă de 0,1% anterior.

Rezultatele, care includ, de asemenea, actualizări ale perspectivelor în Franţa, Italia şi Spania, surprind starea de spirit mai bună din regiune. Datele privind PIB-ul din primul trimestru au surprins în sens pozitiv, inflaţia se apropie de 2%, iar Banca Centrală Europeană se pregăteşte să înceapă să reducă ratele dobânzilor.

Respondenţii la sondaj preconizează trei reduceri de un sfert de punct în acest an ale ratei de depozit, care se situează în prezent la 4%. Acest lucru este aproximativ în concordanţă cu opinia investitorilor de pe piaţa monetară.

Preşedintele BCE, Christine Lagarde, a declarat luna trecută că economia zonei euro „îşi revine încetul cu încetul, semnele redresării fiind mai vizibile ca oricând”.

Conform sondajului, inflaţia din zona euro se va apropia de 2% în trimestrele următoare şi va atinge acest nivel în al doilea trimestru al anului viitor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#zona euro #euro #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova a crescut modest în perioada ianuarie–septembrie 2025, însă datele oficiale arată că avansul este însoțit de dezechilibre tot mai vizibile. Produsul intern brut a urcat cu doar 2%, în condițiile în care creșterea a fost susținută în principal de investiții și consum, în timp ce comerțul extern a tras economia în jos. Exportul net a avut o contribuție negativă de 6,8 puncte procentuale, pe fondul scăderii exporturilor de bunuri cu 7,7% și al majorării importurilor cu 12,2%.

Dezechilibrul comercial s-a adâncit puternic. Importurile au fost de aproximativ trei ori mai mari decât exporturile, iar gradul de acoperire a coborât la doar 33,5%. Deficitul comercial a ajuns la circa 5,22 miliarde de dolari, în creștere cu 30,7% față de perioada similară a anului precedent, semnalând o dependență externă în accentuare.

Presiunile se văd și în contul curent al balanței de plăți. Deficitul s-a majorat cu 41%, până la 2,9 miliarde de dolari, echivalentul a 19,5% din PIB. Evoluția este explicată de reducerea remiterilor cu 3,1%, de cererea internă ridicată și de importurile energetice mai mari. Necesitatea de finanțare externă a economiei a urcat la 19,3% din PIB, un nivel considerat ridicat pentru o economie de dimensiunea Moldovei.

În agricultură, tabloul este neuniform. Producția totală a crescut cu 10,2%, însă sectorul zootehnic a intrat în declin accentuat. Producția animalieră s-a redus cu 10,9%, iar efectivele de porcine au scăzut cu 23,5%, în principal din cauza focarelor de pestă porcină africană. Și numărul bovinelor s-a diminuat cu 3,3%, ceea ce arată că avansul agriculturii este susținut aproape exclusiv de sectorul vegetal.

Inflația anuală a coborât la 6,9% în septembrie 2025, dar rămâne peste intervalul țintit de Banca Națională. Tarifele la energie continuă să exercite presiuni puternice: energia electrică s-a scumpit cu 18,5%, iar încălzirea centralizată cu 35,3%.

Pe piața financiară se observă o expansiune rapidă a creditării. Volumul creditelor noi a crescut cu 27,6%, iar portofoliul total de împrumuturi cu 33,7%. Creditele acordate populației au urcat chiar mai rapid, cu 41,5%. În același timp, creditele neperformante au crescut cu 32,1%, până la 4,3 miliarde de lei. Deși rata NPL rămâne relativ redusă, la 4,7%, dinamica ascendentă începe să ridice semne de prudență.

Execuția bugetară arată venituri în creștere la 92,9 miliarde de lei, cu 14,6% mai mult decât anul trecut, însă cheltuielile au ajuns la 98,4 miliarde de lei. Deficitul bugetar se menține la aproximativ 5,7 miliarde de lei, ceea ce confirmă că statul continuă să cheltuiască peste nivelul încasărilor.

Datoria de stat a urcat la 127,3 miliarde de lei, în creștere anuală de 15,8%, impulsionată în special de majorarea datoriei externe cu 22,4%. Autoritățile consideră nivelul sustenabil, însă ritmul de acumulare este în creștere.

În ansamblu, economia Moldovei continuă să avanseze, dar pe un fundament fragil. Investițiile și consumul mențin creșterea pe linia de plutire, însă slăbiciunile din comerțul extern, adâncirea deficitului de cont curent, problemele din zootehnie și creșterea datoriei publice conturează riscuri tot mai vizibile pentru perioada următoare.