Bill Gates devine cu 2 miliarde de dolari mai bogat după ce acţiunile Microsoft au crescut

Un prim trimestru cu rezultate solide a dus la o creştere considerabilă a averii fondatorului gigantului tech Microsoft (simbol bursier MSFT), pe măsură ce investitorii continuă să susţină demersurile companiei în ceea ce priveşte inteligenţa artificială (AI).

Acţiunile MSFT au urcat cu 20 de dolari la 295,4 dolari pe unitate la scurt timp după raportare. Deţinerile lui Bill Gates, cofondator şi fost CEO, care rămâne şi acum acţionar semnificativ, s-au majorat astfel cu 2 mld. dolari.

Antreprenorul are o avere de 122 mld. dolari, a patra la nivel mondial, potrivit Bloomberg Billionaires Index. În timpul conferinţei de prezentare a rezultatelor din primele trei luni ale anului, Microsoft a dezvăluit venituri de 52,9 mld. dolari, plus 7% faţă de T1/2022, şi un profit operaţional de 22,4 mld. dolari, în urcare cu 10%, peste aşteptările analiştilor.
Dinamica a fost marcată de evoluţia unor divizii precum LinkedIn (unde veniturile au crescut cu 8%, Microsoft 365 Consumer (unde numărul de abonaţi a urcat la 65,4 milioane) şi servicii cloud, precum Azure (avans de 17% pe venituri). Pe lângă cifre, compania cu 2.200 de miliarde de dolari capitalizare a abordat inclusiv domeniul AI, termen folosit de aproape 50 de ori în timpul conferinţei, creionând astfel o parte din viitoarea strategie a Microsoft. Grupul a investit până acum 12 miliarde de dolari în OpenAI, dezvoltatorul celebrului ChatGPT, robot AI care generează texte cu limbaj acum. Cu 100 de milioane de utilizatori la început de an, ChatGPT a devenit aplicaţia de larg consum cu cea mai mare creştere din istorie. Anul acesta, acţiunile MSFT s-au apreciat cu 23%, faţă de plus 6% pe indicele S&P 500 şi 14% în cazul Nasdaq Composite.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#miliardar #Bill Gates #actiuni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După pierderea aproape totală a pieței europene și eșecul negocierilor pentru un nou acord major cu China, gigantul energetic rus Gazprom a acumulat stocuri de gaz de circa 60 miliarde de metri cubi, relevă o investigație Reuters bazată pe declarații ale oficialilor guvernamentali și ale managerilor companiei.

În 2024, producția Gazprom a atins 416,2 miliarde m³, însă doar 355,2 miliarde m³ au putut fi valorificate pe piețele interne și externe, echivalentul unui surplus care depășește de trei ori consumul anual al Poloniei. În regiunea arctică, unde se află principalele zăcăminte, problema a devenit acută după ce livrările zilnice către UE – aproximativ 500 milioane m³ înainte de războiul din Ucraina – s-au prăbușit.

La Forumul Economic de la Sankt Petersburg (PMEF-2025), ministrul pentru Dezvoltarea Orientului Îndepărtat, Aleksei Ceikunov, a sugerat utilizarea gazului excedentar pentru centrale electrice destinate industriei inteligenței artificiale și blockchain-ului. Propunerea a fost respinsă drept neprofitabilă de adjunctul ministrului Energiei, Pavel Sorokin, care a pledat pentru direcționarea surplusului spre „revitalizarea” sectorului cărbunelui, aflat în pierdere.

Exporturile către Europa au coborât la circa 30 miliarde m³ pe an, cel mai mic nivel din anii ’70, iar oprirea tranzitului prin Ucraina amenință să taie și aceste volume. Conducta „Puterea Siberiei” – 38 miliarde m³ la capacitate maximă – nu acoperă decât o cincime din pierderile europene, iar negocierile cu Beijingul pentru o a doua conductă au rămas fără rezultat. Nici proiectul unui hub de gaze în Turcia și nici planul anunțat de Vladimir Putin de a vinde 55 miliarde m³ pe an Iranului nu par viabile, apreciază analistul Mihail Krutiihin.

Gazprom a înregistrat în 2023 cea mai mare pierdere din istoria sa, 629 miliarde de ruble (≈6,9 miliarde €). Deși la nivel consolidat a revenit pe profit în 2024, segmentul de gaze a acumulat încă 1 trilion de ruble pierderi. Pentru a compensa, Kremlinul a majorat tarifele interne la gaze cu 24% între 2022-2024 și plănuiește încă un salt de 46% până în 2028.

„Gazprom deține cele mai mari rezerve de gaze din lume, dar nu le poate monetiza”, rezumă Krutiihin. „Fără piețe stabile și fără încrederea clienților, compania rămâne captivă propriilor excedente – o poziție cu adevărat disperată”.