BNM a vândut 346 mil. USD într-o lună ca să țină leul tare

După începerea războiului din Ucraina s-a accentuat cererea de valută în Republica Moldova, iar deficitul s-a adâncit de 6,5 ori față de perioada de dinaintea invaziei.

„BNM a intervenit pe piață cu 346 mil. USD, în perioada 24 februarie – 18 martie, pentru neadmiterea volatilității leului moldovenesc. S-a accentuat dolarizarea depunerilor a agenților economici și a persoanelor fizice”, a declarat guvernatorul BNM, Octavian Armașu în cadrul audierilor din Parlament.

Potrivit guvernatorului, au fost diminuate presiunile inflaționiste. Or, în prezent activele depășesc pragul de suficiență și acoperă importurile pe o perioadă de 4,8 luni, în timp ce pragul minim e de 3 luni. „Avem suficiente active. Pentru a face față provocărilor”.

„Prin vânzarea de valută s-au sterilizat 8 miliarde de lei. Vom aduna valută atunci când revine calmul. BNM deja a început să cumpere valută. În martie deja au fost achiziționate 11,2 mil USD. Pe timp ce trece vom cumpăra valută din piață și vom suplini rezervele și din finanțările externe”, a punctat Armașu.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#rezerve #Armașu #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Iurie Rija îl critică dur pe fostul deputat Alexandr Slusari, pe fondul acuzațiilor privind colapsul industriei de procesare a uleiului de floarea-soarelui din Republica Moldova. Într-o replică amplă, Rija îl acuză pe Slusari de populism și lipsă de argumente economice, susținând că deciziile luate în 2024 privind exportul de semințe au fost dictate exclusiv de contextul economic, nu de bunul plac al vreunui „monopolist”.

„Domnule Slusari, de când urmăresc postările Dvs., nu am văzut niciun articol cu fundament economic real”, începe Iurie Rija, explicând că exportul celor 78 de mii de tone de floarea-soarelui din sezonul 2024/2025 a fost o decizie de criză. Prețul intern al materiei prime – 9,35 lei/kg – combinat cu un preț mediu de export al uleiului de doar 15,22 lei/kg, făcea ca procesarea să fie profund nerentabilă: „Doar costul semințelor ajungea la 21,25 lei pentru 1 kg de ulei, fără a include electricitate, ambalare sau întreținere”.

Rija mai afirmă că prăbușirea industriei de prelucrare a uleiului a fost un factor major în scăderea generală a exporturilor Moldovei în 2024 – cu 12% față de anul precedent, iar exporturile de ulei și șrot s-au redus cu 74%. „Jumătate din această scădere se datorează exact sectorului uleiurilor vegetale”.

În replică la acuzațiile privind monopolul Transoil, economistul subliniază că „industria nu este închisă – dar nimeni altcineva nu a investit în infrastructura, porturile și uzinele necesare procesării la scară mare. Transoil a rămas singur nu pentru că a eliminat concurența, ci pentru că a rezistat într-un mediu economic ostil”.

Rija scoate în evidență că, deși au existat și greșeli din partea fabricilor, lovitura decisivă a venit dinspre politicile impuse chiar la solicitarea lui Slusari. Interdicția asupra importului de floarea-soarelui din Ucraina ar fi tăiat „oxigenul lanțului de procesare”, făcând imposibilă menținerea activității uzinelor: „Dacă importurile ar fi fost permise, procesarea putea continua, uleiul s-ar fi produs local și nu s-ar fi vândut acum la 41 de lei sticla”.

În plus, Rija respinge ideea unei conspirații a procesatorilor: „Nu e vorba de Vaja sau Druker, e vorba de o industrie reală, care dacă dispare, nu va mai fi reconstruită cu postări pe Facebook”.

În final, economistul recunoaște nevoia de unități mici de procesare în mediul rural, dar insistă că ele trebuie să completeze, nu să înlocuiască procesarea industrială. „Altminteri, vom exporta materie brută și vom importa produs scump – pierzând tot lanțul valoric”.