Bula de săpun a lui Plahotniuc cu Prima Casă s-a spart! Creditele scumpe îi țin la distanță pe doritori

În prima lună a anului 2023 prin intermediul Programului Prima Casă a fost acordat doar un singur credit, potrivit datelor Ministerului Finanțelor.

De la lansarea Programului de stat „Prima Casă” până în prezent au fost înregistrate 8553 de cereri. Dintre acestea au fost acceptate 8102 de cereri, astfel prin intermediul Programului au fost procurate 8102 locuințe.

Suma totală a creditelor acordate de către bănci este de 4,43 miliarde de lei, iar valoarea totală a garanțiilor active constituie 2,1 miliarde de lei.

Din 8102 beneficiari 5561 sunt familii, iar 2541 sunt tineri necăsătoriți. Vârsta medie a solicitanților este de 31,5 ani.

Suprafața medie a locuințelor procurate prin intermediul Programului este de 60,91 m.p., iar valoarea acestora 640,51 mii de lei. Din numărul total al locuințelor procurate, 7557 sunt amplasate în zonele urbane, iar 545 – în zonele rurale. 7338 locuințe procurate sunt apartamente, iar 764 – case de locuit individuale.

Programul Prima Casă a fost lansat cu m are fast de fostul lider fugar Vlad Plahotniuc în anul 2018.

„Prin aceste facilități, vrem să-i încurajăm să rămână în sistemul bugetar. Totodată, extensia programului “Prima Casă” va constitui un motiv suplimentar pentru tinerii, care doresc să se angajeze în instituțiile statului”, susținea Plahotniuc.

În data de 25 ianurie 2023, Guvernul a aprobat compensarea majorării ratei dobânzii de până la 4 puncte procentuale din suma majorării. În acest scop, în bugetul de stat pentru anul 2023 au fost prevăzuți 75 de milioane de lei.

Pentru a atenua impactul crizei economice asupra beneficiarilor Programului „Prima casă”, marja maximă aplicată de creditori a fost plafonată la 3%. Anul trecut, Guvernul a alocat resurse suplimentare pentru compensarea a 50% din creșterea dobânzii pentru perioada iulie – decembrie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#beneficiari #prima casa #program

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Facilitățile fiscale pentru unele produse destinate regiunii din stânga Nistrului ar putea fi eliminate. Primele scutiri ar urma să fie eliminate chiar din acest an pentru produse considerate neesențiale social, precum alcoolul, asupra cărora vor fi aplicate TVA și accize în aceleași condiții ca în restul țării, potrivit unei inițiative legislative înregistrate de un grup de deputați în frunte cu Radu Marian.

Potrivit autorilor, măsurile actuale, introduse inițial ca temporare, s-au transformat în timp într-un regim permanent de facilități care a creat o „dualitate a spațiului fiscal” și a subminat principiul unității bugetare.

Proiectul mai prevede instituirea unui Fond de convergență, care va deveni operațional de la 1 august 2026. Veniturile suplimentare colectate vor fi direcționate către programe destinate cetățenilor din raioanele de est, inclusiv proiecte de infrastructură, educație, sănătate și ocupare.

Autorii susțin că măsura este necesară atât pentru echitate fiscală, cât și pentru susținerea procesului de reintegrare economică.

Nota de fundamentare arată că lipsa taxării accizelor a transformat regiunea într-un potențial hub de tranzit pentru produse precum tutunul, alcoolul și carburanții, afectând piața legală și veniturile bugetare.

Totodată, aplicarea uniformă a TVA și accizelor ar putea aduce venituri suplimentare la buget estimate la circa 3,3 miliarde de lei, conform datelor Serviciului Vamal.

Radu Marian a menționat că, doar în 2025, cetățenii domiciliați în regiunea transnistreană au beneficiat de prestații sociale de peste 138 milioane de lei din bugetul asigurărilor sociale, cu peste 40% mai mult decât în 2024. De asemenea, peste 850 de tineri din regiune au beneficiat de locuri bugetate în instituțiile de învățământ de pe malul drept, iar la ASP sunt înregistrați circa 2.500 de agenți economici din stânga Nistrului.

Deputatul a subliniat că reintegrarea economică va fi realizată etapizat, iar obiectivul este asigurarea unor reguli egale pentru toți agenții economici și creșterea competitivității pe piața internă.