Bula de săpun a lui Plahotniuc cu Prima Casă s-a spart! Creditele scumpe îi țin la distanță pe doritori

În prima lună a anului 2023 prin intermediul Programului Prima Casă a fost acordat doar un singur credit, potrivit datelor Ministerului Finanțelor.

De la lansarea Programului de stat „Prima Casă” până în prezent au fost înregistrate 8553 de cereri. Dintre acestea au fost acceptate 8102 de cereri, astfel prin intermediul Programului au fost procurate 8102 locuințe.

Suma totală a creditelor acordate de către bănci este de 4,43 miliarde de lei, iar valoarea totală a garanțiilor active constituie 2,1 miliarde de lei.

Din 8102 beneficiari 5561 sunt familii, iar 2541 sunt tineri necăsătoriți. Vârsta medie a solicitanților este de 31,5 ani.

Suprafața medie a locuințelor procurate prin intermediul Programului este de 60,91 m.p., iar valoarea acestora 640,51 mii de lei. Din numărul total al locuințelor procurate, 7557 sunt amplasate în zonele urbane, iar 545 – în zonele rurale. 7338 locuințe procurate sunt apartamente, iar 764 – case de locuit individuale.

Programul Prima Casă a fost lansat cu m are fast de fostul lider fugar Vlad Plahotniuc în anul 2018.

„Prin aceste facilități, vrem să-i încurajăm să rămână în sistemul bugetar. Totodată, extensia programului “Prima Casă” va constitui un motiv suplimentar pentru tinerii, care doresc să se angajeze în instituțiile statului”, susținea Plahotniuc.

În data de 25 ianurie 2023, Guvernul a aprobat compensarea majorării ratei dobânzii de până la 4 puncte procentuale din suma majorării. În acest scop, în bugetul de stat pentru anul 2023 au fost prevăzuți 75 de milioane de lei.

Pentru a atenua impactul crizei economice asupra beneficiarilor Programului „Prima casă”, marja maximă aplicată de creditori a fost plafonată la 3%. Anul trecut, Guvernul a alocat resurse suplimentare pentru compensarea a 50% din creșterea dobânzii pentru perioada iulie – decembrie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#beneficiari #prima casa #program

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se pregătește să lanseze o alternativă proprie la rețeaua socială X, într-un context marcat de tensiuni tot mai vizibile între Uniunea Europeană și Statele Unite. Noua platformă, denumită W, este prezentată drept un spațiu digital construit pe valori europene, cu accent pe identitatea utilizatorilor, protecția datelor și combaterea dezinformării.

Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, W își propune să funcționeze pe principiul „We” (Noi), punând în centrul său comunitatea și responsabilitatea. Utilizatorii vor fi obligați să își verifice identitatea prin documente oficiale și validare foto, o măsură menită să reducă fenomenul conturilor false și al boților care influențează dezbaterile publice online.

Proiectul este susținut de un consiliu consultativ format din foști miniștri și reprezentanți ai mediului de afaceri, în special din state nordice, iar conducerea este asigurată de Anna Zeiter, expertă în protecția datelor, cu o carieră îndelungată în industria tehnologică. Aceasta a explicat că litera „W” reflectă două concepte-cheie: valori și utilizatori verificați, subliniind că platforma va respecta strict legislația europeană privind confidențialitatea și securitatea datelor.

Datele utilizatorilor vor fi găzduite exclusiv în Europa, de companii europene, iar infrastructura va fi una descentralizată. Inițiatorii proiectului susțin că obiectivul este crearea unei rețele sociale care să combine libertatea de exprimare cu responsabilitatea și transparența, într-un cadru democratic clar.

Platforma a fost prezentată oficial în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a atras atenția analiștilor și jurnaliștilor internaționali. W nu este încă disponibilă publicului larg, însă lansarea efectivă este așteptată în lunile următoare.

Inițiativa apare pe fundalul unor dispute mai vechi dintre Bruxelles și marile companii americane de tehnologie, acuzate de autoritățile europene că nu respectă suficient regulile privind transparența, protecția datelor și combaterea conținutului nociv. În acest context, tot mai multe voci politice europene susțin necesitatea dezvoltării unor platforme digitale proprii, care să reflecte valorile și regulile Uniunii Europene.